Bust în cimitirul musulman din Mangalia pentru "Pavarotti al tătarilor"

Sub egida Departamentului pentru Relații Interetnice (DRI) din cadrul Guvernului României, filialele Tuzla, Agigea și 2 Mai ale Uniunii Democrate a Tătarilor Turco - Musulmani din România (UDTTMR) au organizat, sâmbătă seară, la Eforie Nord, un simpozion dedicat tenorului Sebat Hüseyin.

În prezența șefului Serviciului Programe și Relații cu Societatea Civilă și Organisme Internaționale din cadrul DRI, Rodica Precupețu, care a salutat organizarea unor astfel de evenimente, sâmbătă seară tătarii l-au comemorat la Hotel Sirius din Eforie Nord pe Sebat Hüseyin. "Pavarotti al tătarilor", astfel l-a numit prof. Gevat Zeadin, cel căruia i-a revenit sarcina de a face o incursiune în viața și activitatea celui care a fost Sebat Hüseyin. Născut în 1914, în satul Hagieni, comuna Limanu, Sebat Hüseyin a absolvit Seminarul Musulman din Medgidia, după care Conservatorul "Ciprian Porumbescu" din București. Potrivit prezentării prof. Gevat Zeadin, cariera muzicală a lui Sebat Hüseyin s-a derulat între Ansamblul Armatei din București și instituții culturale de profil, printre care Opera din București. Cea mai mare dorință a tenorului tătar plecat din Hagieni a fost aceea de a ajunge în Crimeea. Acest vis l-a determinat să se înroleze în cel de-al doilea Război Mondial, plecând pe front în calitate de preot militar. A văzut astfel Crimeea și s-a și căsătorit cu o crimeeancă pe care a adus-o cu el în România.
În primul an de studenție, Sebat Hüseyin a participat în Polonia la un congres al tătarilor, a povestit și moderatorul simpozionului, prof. Gafar Ekrem. Au participat atunci tătari din toate colțurile lumii, dar cei mai mulți erau veniți din Crimeea, ei fiind și organizatorii congresului, care din motive politice nu se putea ține în țara de origine. Atunci, tenorul tătarul din Hagieni a dat, prin interpretarea sa și prin aranjamentul muzical, forma imnului tătarilor așa cum este el intonat și astăzi.

Concert la Hagieni, în 1957
L-au mai evocat în intervențiile lor pe tenorul Sebat Huseyin prof. Kîimet Memet, dar și interpreta de muzică tradițională tătărească, avocat de profesie, Kadriye Nurmambet. "În 1956, studentă fiind și auzindu-mă la radio, i-am stârnit curiozitatea (n.n. lui Sebat Hüseyin) și a venit să mă cunoască. Era un tătar frumos, înalt, cu trăsături caracteristice etniei. Te captiva prin voce și prin mișcare scenică, dar era de o modestie aparte. În 1957, am participat și eu alături de dumnealui și împreună cu un grup de artiști de la Opera Română, la un concert pe care l-am dat în satul Hagieni. Am interpretat atât fragmente din opere celebre, cât și melodii tradiționale tătărești. Atunci am cântat în duet cu dumnealui", a povestit Kadriye Nurmambet.
Tot Kadryie Nurmambet a propus reprezentanților UDTTMR să solicite conducerii radioului public să le pună la dispoziție înregistrări cu Sebat Hüseyin pentru a putea alcătui o arhivă audio de care să se bucure toți membrii comunității. Propunerea lui Kadriye Nurmambet ar trebui să reprezinte o prioritate pentru comunitatea tătară pentru care Sebat Hüseiyn nu a fost foarte cunoscut până acum trei ani când s-a organizat la Tuzla primul simpozion dedicat tenorului tătar despre care se știau la vremea aceea foarte puține lucruri.

"Timpul nu ne va ierta"
Astfel de evenimente, precum cel organizat la sfârșitul săptămânii trecute, au menirea de a redescoperi și promova valorile culturale ale etniei tătare, lucru subliniat și de deputatul Aledin Amet în intervenția sa. "Trebuie să redescoperim valorile și să le promovăm, iar Sebat Hüseiyn este una dintre ele. Uitând aceste valori ne uităm pe noi înșine, iar dacă le vom uita timpul nu ne va ierta. Am greșit de prea multe ori în istorie pentru a ne permite luxul de a greși din nou", le-a transmis etnicilor tătari parlamentarul Aledin Amet.
Simpozionul s-a încheiat cu două propuneri care au venit din partea președintelui filialei UDTTMR Tuzla, Kerim Negeadin. Prima dintre ele se referă la ridicarea unui bust al lui Sebat Hüseyin la cimitirul din Mangalia, cunoscut fiind faptul că despre muzicianul tătar se știe doar că este înmormântat acolo, fără a se cunoaște cu exactitate mormântul. Cea de-a doua propunere a vizat organizarea simpozionului, începând de anul viitor, în ziua de 1 mai, în comuna natală, Limanu.