Aromânii fârșeroți din Albania nu se vor "makedonarmânji"

1218
Aromânii fârșeroți din Albania nu se vor
Președintele României, Traian Băsescu, s-a întâlnit ieri, la Tirana, și cu 180 de reprezentanți ai comunității aromâne, din Albania, care se consideră parte a poporului român și care s-a bucurat de-a lungul timpului de sprijinul statului român.
Păstrarea limbii și a obiceiurilor a fost susținută cu fonduri pentru înființarea de școli și biserici aromâne. Fluxul de fonduri dinspre România către aromânii din Albania a fost întrerupt odată cu instaurarea dictaturii comuniste în cele două țări și a fost reluat după 1989, dar la un nivel mult redus.
La întâlnirea de ieri, președintele a participat la discuții privitoare la situația aromânilor din Albania, a primit cadouri și a asistat la un spectacol cu muzică tradițională aromână.
Tot ieri, cu prilejul vizitei președintelui României, Asociația Culturală "Aromânii
din Albania" (ACAA) a emis un comunicat, pe care îl publicăm în exclusivitate, mai jos.
"Cuget Liber" a prezentat pe larg problemele aromânilor din Albania, care acuză "Consiliul Armânjilor" (C.A.) că încearcă să-i dezbine, având o atitudine ce încurajează încercările grecilor de a-i asimila pe aromâni minorității elene, minoritate care ar dobândi, astfel, o influență sporită în Albania.
Același Consiliu al Armânjilor, din care face parte și asociația care a fost condusă de deputatul Costică Canacheu, susține ca aromânii să fie recunoscuți ca minoritate în România, cu toate că majoritatea celor care vorbesc acest dialect se consideră parte a poporului român.

Poziția Asociației Culturale "Aromânii din Albania" (ACAA) față de statutul, tezele și acțiunile Consiliului Armânjilor (Makedonarmânjilor - CMA)

În cei 19 ani de existență, Asociația Culturală "Aromânii din Albania" (ACAA) și-a confirmat pe deplin statutul de apărător al tradițiilor, culturii și limbii aromânilor. În acest sens, Albania nu este un "teren viran". Ca urmare a activității ACAA, autoritățile albaneze sunt astăzi dispuse să trateze cu mai multă deschidere chestiunea aromânească.
Acesta este contextul de care trebuie să țină seama orice implicare din exterior, inclusiv a persoanelor din Franța sau Germania care nu ne-au fost alături din anul 1991 până în anul 2008, iar acum își imaginează că se pot așeza în fruntea luptei pentru drepturile aromânilor.
Istoria aromânilor nu se poate învăța de la amatori. Pentru aromânii din Albania au mai multă importanță scrierile unor savanți ca Cicerone Poghirc, Petre Nâsturel, Matilda Caragiu Marioțeanu, Neagu Djuvara, Max Demeter Peifyss, Nicolae Saramandu, și mulți, mulți alții, aromâni sau străini.
CMA nu are cuvântul ultim și nu este unica autoritate care să le spună aromânilor cum a fost istoria, inclusiv în privința imigrării aromânilor în România, la începutul secolului trecut. Numeroase documente și publicații stau mărturie în acest sens. Cea mai mare parte a liderilor CMA au crescut, au fost educați și s-au format ca intelectuali în România, fără a suporta niciun fel de discriminare pentru că erau aromâni. Nu trebuie confundate persecuția politică și cea etnică. Chiar liderii de azi ai CMA sunt dovada vie că aromânii din România nu au suferit niciun fel de persecuție etnică.
În România, aromâna s-a păstrat mai bine decât oriunde în Balcani. Cel mai bine vorbesc idiomul aromânii din România, mari și mici.
Aromânii cer în mod legitim ca drepturile lor să fie sprijinite de România, dată fiind natura relațiilor de înrudire lingvistică, etnică și culturală dintre ei și această țară.
Cei care condamnă România pentru ajutorul acordat aromânilor nu oferă nicio alternativă reală la acest ajutor. Se mărginesc să critice și să colecționeze titulaturi, ca să își mascheze lipsa de activitate concretă. Activitatea lor este mai degrabă distructivă decât constructivă.
CMA nu poate fi o "asociație a aromânilor din toate statele din Balcani", așa cum se pretinde, pentru că nu există nicio instanță judecătorească "balcanică" în drept să legalizeze existența unei astfel de asociații.
Cea mai mare "contribuție" a CMA, de la înființarea sa, a fost inventarea unui nou nume pentru aromâni – "makedonarmânji". Dar, în cazul aromânilor din Albania, acest nume produce confuzia cu denumirea unui alt grup etnic - macedonenii, care au statut de minoritate națională. Cererea CMA ca aromânii din Albania să își abandoneze denumirea oficială este o absurditate.
ACAA a lucrat întotdeauna pentru recunoașterea aromânilor din Albania ca "aromâni". În acest sens stau mărturie articolele publicate în revista "Frăția" și scrisoarea adresată ambasadorilor acreditați la Tirana, la 22 februarie 2010. Stabilirea relației dintre aromâni și celelalte ramuri ale românității trebuie lăsată în seama oamenilor de știință.
Vangjel Shundi, Președintele ACAA

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole din aceeași secțiune

Sâmbătă, 05 Iunie 2010
Stire din Diverse : Soarele buclucaș
Pagina a fost generata in 2.1691 secunde