Ziua Proprietății Intelectuale, sărbătorită la Biblioteca Județeană. Vă amintiți de Ana Aslan?

Tematica Zilei Mondiale de Proprietate Intelectuală din anul 2018 este "Puterea schimbării: Femeile în domeniul inovării și creativității" și se celebrează geniul, ingeniozitatea, curiozitatea și curajul femeilor care, prin munca lor, au adus schimbări în lumea noastră.

"Contribuțiile importante și inspirate ale unui număr mare de femei din întreaga lume au constituit și constituie forța schimbării în lumea noastră. Atitudinea lor este o sursă de inspirație pentru noi toți. Realizările remarcabile ale femeilor sunt o moștenire neprețuită pentru tinerele de astăzi, în aspirațiile lor de a deveni inventatorii și creatorii de mâine. Cu această ocazie, vrem să amintim numele câtorva femei din România care prin invențiile lor au schimbat lumea", a precizat managerul. 

Astfel, pe holurile bibliotecii constănțene va putea fi admirată o expoziție în care, la loc fruntaș se află Ana Aslan (1897 - 1988), una dintre femeile cele mai importante ale României, cu care țara noastră se mândrește în întreaga lume. Medic și inventator al unor medicamente esențiale pentru tratamentul îmbătrânirii (Gerovital H3, Aslavital), a preparat în anul 1952, celebrul Gerovital, un produs farmaceutic cu acțiune în tratamentul fenomenului de îmbătrânire, precum și în bolile bătrâneții, în ateroscleroză, vitiligo, sclerodermie etc. În 1958, ea a început prepararea produsului pe scară largă și l-a introdus în circuitul farmaceutic. 

Pe parcurs, nu doar că Gerovitalul a fost brevetat în peste 30 de țări, dar a fost considerat, inițial, un medicament miraculos, deoarece avea o acțiune de echilibrare a sistemului nervos vegetativ, cu efecte de ameliorare a diverselor afecțiuni psihice. De-a lungul timpului, Charlie Chaplin, Jackie Kennedy, Salvador Dali, Marlene Dietrich sau Indira Gandhi s-au numărat printre pacienții celebri ai creatoarei primului Institut de Geriatrie din lume. Pe 20 mai 1988, Ana Aslan s-a stins din viață, la vârsta de 91 de ani. 

O altă femeie importantă pentru țara noastră este Ștefania Mărăcineanu (1882 - 1944), fizicianul care a făcut, printre primii în lume, studii în cercetarea și cunoașterea fenomenului radioactivității artificiale. Teza de doctorat intitulată "Cercetări asupra constanței poloniului și penetrării acestuia în metale" a fost susținută, în anul 1924, în fața unei comisii prezidate de savanta franceză, de origine poloneză, Marie Sklodowska-Curie. 

Cu toate că savantul Ștefania Mărăcineanu a avut o muncă de pionierat în domeniul radioactivității artificiale, deținând prioritatea mondială în cunoașterea acestui fenomen, în anul 1934, Premiul Nobel pentru descoperirea radioactivității artificiale este decernat soților Irene și Pierre Joliot Curie. Irene Curie a recunoscut apoi, într-un interviu acordat în 1934 unui ziar din Viena, meritul deosebit pe care l-a avut Ștefania Mărăcineanu în descoperirea radioactivității artificiale.

Tot pentru a marca Ziua Proprietății Intelectuale, Biblioteca Județeană pune la dispoziția utilizatorilor interesați colecția de brevete de invenție donată de OSIM, putându-se explora modul în care invențiile ne-au îmbunătățit viața, dar și cărți și reviste care evidențiază realizările inventatorilor români și străini.