Zi importantă pentru români!

98
Zi importantă pentru români! - tonitzai-1428915228.jpg

Articole de la același autor

Pictor, grafician și critic de artă, Nicolae Tonitza, s-a născut la Bârlad, la 13 aprilie 1886. A urmat cursurile gimnaziale la Școala "Manolache K. Epureanu" din orașul natal, potrivit Agerpres, iar în 1902 s-a înscris la Școala de Arte Frumoase din Iași. A continuat studiile la München, unde în 1908 a fost admis la Academia regală bavareză de arte frumoase. 


Expune la Galeria Kunstverein (Munchen). În perioada 1909 și 1911 s-a aflat la Paris, unde a frecventat ateliere și a făcut studii după pictori celebri. Aici a participat la zugrăvirea unor biserici, din acești ani nerămânând decât puține lucrări, realizate cu o știință exactă, fără acea libertate care îi va caracteriza lucrările de maturitate. 


A colaborat cu desene și articole la diferite reviste ale vremii. În 1911, s-a întors în țară unde se concentrează asupra unui bogat univers de subiecte raportate la existența umană, realizând seria de lucrări intitulată "Din viața celor umili". Zugrăvește bisericile din Scorțeni, Siliște, Poeni, Văleni. 


Doi ani mai târziu, se căsătorește cu Ecaterina Climescu, cu care va avea doi copii, Catrina și Petru. Renunță la pictură câțiva ani din motive financiare și lucrează ca redactor la ziarul "Iașul". Expune 94 de picturi și desene, împreună cu Ștefan Dimitrescu, la București, în 1916. Trimis pe front, Tonitza cade prizonier în luptele de la Turtucaia și este trimis în lagărul de prizonieri de la Kirjali (Bulgaria). După Primul Război Mondial se stabilește la București, iar între anii 1921-1924 locuiește la Vălenii de Munte. A întemeiat ''Grupul celor patru'' în 1925, alături de Oscar Han,Francisc Șirato și Ștefan Dimitrescu. 


Dintre lucrările sale, naturi statice, amintim "Vas cu trandafiri", 1927-1929; "Natură statică cu icoană", 1927-1928), scene de interior "Cerdacul", 1924; "Vatră", 1925), nuduri "Nud la malul mării"; "Nud", 1926, peisaje ''Peisaj bucureștean", 1925; "Vedere din București, iarna'', 1925, peisaje dobrogene, portrete de copii ''Fata pădurarului'', 1924; "Katiușka lipoveanca"; "Cap de copil", de clovni "Pagliaccio", "Clovn", portrete și autoportrete "Portretul lui Gala Galaction", 1921; "Autoportret", 1923 ș.a. Tonitza a expus și în străinătate, la Barcelona (1929), Amsterdam (1930), Bruxelles (1935). În anul 1933 a ocupat catedra de pictură la Academia de Arte Frumoase din Iași, rămasă vacantă în urma decesului lui Ștefan Dimitrescu, iar în 1937 devine rector al Academiei. Marele pictor a murit la 26 februarie 1940, la București. 


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 1.3285 secunde