Vizitați Muzeul de Istorie! Povestea domniţelor din înalta societate fascinează şi acum

1722
Vizitați Muzeul de Istorie! Povestea domniţelor din înalta societate fascinează şi acum - fondsarcofageconstantinchera22-1617128819.jpg

Articole de la același autor

Multe persoane nu ştiu că la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanța există nişte vestigii inedite, ce pot fi admirate la parterul şi etajul I ale instituţiei. Este vorba despre două monumente funerare, cu caracteristici comune. Acestea redau povestea a două domniţe care au trăit cu circa 18 secole în urmă, în oraşele Callatis şi Tomis, două femei bogate, din înalta societate a Scythiei Minor.

Mormântul uneia dintre cele două femei a fost reconstituit în sala „Tezaur”, a muzeului, unde poate fi văzut, încă de la intrare, scheletul unei femei. „Doamna de sub sticlă”, cum le mai place muzeografilor să îi spună, are o poveste extrem de interesantă. Mormântul ei a fost descoperit în apropierea Consulatului Turc, unde, prin anii 1980, bulevardul Brătianu nu străpungea şirul de case construit de-a lungul bulevardului Ferdinand. Acolo, au fost construite blocuri, pe partea dreaptă a bulevardului Brătianu, lângă actualul Spital de Boli Infecţioase. Potrivit arheologului Constantin Chera, aceasta este o zonă de necropolă foarte bine cunoscută, o zonă în care au fost găsite, de-a lungul timpului, atât morminte de inhumaţie, cât şi de incineraţie, dar şi sarcofage. Foarte interesant este că mormântul la care facem referire nu a fost deranjat, deşi provine din secolul II după Hristos şi a fost găsit intact, aşa cum a fost amenajat odinioară.

„La faţa locului, a fost găsită o persoană tânără, de sex feminin, de aproximativ 20-30 de ani, înmormântată cu un bogat inventar, bijuterii, dar şi obiecte de zi cu zi, care se puneau atunci în inventarul funerar. Foarte interesant, o serie de frunzuliţe din aur erau cusute pe o căciulă din material textil, de pe capul ei. Aceste frunzuliţe erau cusute în formă de cunună de lauri. În afară de aceste frunze, există şi alte obiecte de aur, decorative, care constituie o coroană, ce era uzuală în straturile înaltei societăţi. Ba chiar, la acel moment, am fost trimis atunci şi la Securitate, ca să spun ce aur am găsit. Desigur, s-au găsit acolo şi vase de sticlă, ce conţineau diverse substanţe cosmetice. Se poate spune că nu foarte multe personaje aveau posibilitatea de a trece la cele veşnice împreună cu obiectele care le-au aparţinut în timpul vieţii. Pentru a avea lumină şi dincolo de moarte, în mormânt se afla şi un sfeşnic, care, pentru a încăpea în cavou, a fost rupt în mai multe bucăţi”, a declarat specialistul pentru „Cget Liber”.

Mormânt descoperit cu ocazia construirii hotelurilor din sudul litoralului

Cel de-al doilea mormânt a fost descoperit în anul 1970, cu prilejul construirii hotelurilor din sudul litoralului, la Olimp- Neptun. În zona de necropolă a Callatisului a fost descoperit un alt sarcofag, care încă se mai află la Muzeul din Mangalia, restul inventarului fiind adus la Constanţa. Aşadar, a adăugat arheologul, se poate face o paralelă surprinzătoare, ce poate fi trasată între mormântul de la Constanţa, din zona spitalului, cu cel de pe litoral. El a precizat că paralelele pornesc de la bijuterii şi până la diferite obiecte. În plus, în ambele morminte au fost găsite şi opaiţe din bronz, cu sfeşnice, aşezate deasupra, pe un suport foarte înalt. „Se pare că era o modă, la vremea respectivă, să dai celui dispărut, lumină, pe drumul cel fără de întoarcere”, a completat Chera.

Mai nou, după mai bine de patru decenii, în portul Constanţa a acostat un vas de croazieră, ai cărei pasageri au mers în vizită la Muzeul de Istorie. Surprinzător, un turist din Germania, vizitând muzeul, a anunţat personalul de supraveghere că el ştie foarte bine când a fost făcută respectiva descoperire. „El şi-a amintit că în tinereţe a asistat la dezvelirea acestui sarcofag. În plus, ne-a spus că a filmat întregul proces al scoaterii sarcofagului şi al deschiderii sale, iar peste câteva săptămâni am primit şi noi, prin poştă un DVD cu filmările de atunci. De fapt, turistul german era unul dintre inginerii care au coordonat echipele de muncitori de pe litoralul românesc”, a mai spus Chera.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.5063 secunde