"Universitățile românești se confruntă cu probleme extraordinare!"

Academia Navală "Mircea cel Bătrân" și Universitatea Maritimă din Constanța au o istorie comună, ce datează de la Revoluție, când secția civilă a Institutului de Marină, militarizat la începutul anului 1990, s-a separat și s-a mutat în sediul actual de pe str. Mircea cel Bătrân.

Contraamiral de flotilă, prof. univ. dr. ing. Vergil Chițac, rector (comandant) al Academiei Navale "Mircea cel Bătrân", nu ascunde frustrarea de la acea dată, motiv pentru care, prin două Hotărâri de Guvern, din aprilie și din mai 1990, Institutul de Marină s-a transformat în Academia Navală și, ulterior, în cadrul acesteia s-a înființat Facultatea de marină civilă.

- Moment în care ați intrat în concurență?

- Am intrat într-o piață competițională în zona universitară, competiție care există și astăzi. În perioada aceasta, ne-am orientat instituția având ca scop creșterea calității, pentru că eu sunt adeptul principiului că în piața aceasta extrem de dinamică vor rezista doar acele organizații care vor face un salt pe linia calității. În momentul de față, în urma examenului de admitere, pentru ambele secții, atât pentru secția de marină militară, cât și pentru secția de marină civilă, în urma analizelor noastre, consemnăm un succes. La marina militară, pe cele 39 de locuri pe care le-am avut scoase la concurs am avut o concurență de trei candidați pe loc. Iar la marina comercială, unde cifrele de școlarizare sunt mai generoase, dacă anul trecut, în urma sesiunii din iulie, aveam 490 de înscriși, anul acesta avem 625. În condițiile în care bacalaureații anului 2015 sunt mai puțini decât în anul 2014. E limpede că universitățile românești se confruntă cu probleme extraordinare. Este o competiție acerbă dintr-un motiv foarte simplu. În anul 2005, numărul de bacalaureați a egalat oferta. De atunci încoace, numărul de bacalaureați este mai mic decât oferta în învățământul superior și atunci este o competiție acerbă între universități pentru a atrage studenți. Poate constitui un element negativ - deși competiția se spune că ar fi ceva constructiv - dacă o privim din următoarea prismă: din dorința de a atrage candidați, universitățile acceptă și studenți mai slab pregătiți.

- Să înțeleg că sunteți într-o reală competiție cu Universitatea Maritimă?

- Fără discuție și nu fac din asta un secret, pentru că nu am de ce. Cine m-ar crede dacă aș nega. Suntem într-o competiție, dar avem două metode diferite de dezvoltare. Nu vreau să vorbesc despre strategia lor, ci absolut transparent despre strategia noastră. E limpede că există peste tot în România și la toate universitățile o nevoie acută de bani. Ceea ce înseamnă mai mulți studenți plătitori de taxe. Însă, lucrul acesta vine în contradicție cu calitatea. Intenția leadershipului nostru a fost să facem o analiză foarte realistă și să vedem cu resursele umane pe care le avem, materiale, financiare, care este nivelul calității pe care îl putem asigura. Aceasta este provocarea în permanență.

- Așadar, oferta dvs. nu este atât de generoasă?

- Nu este! Vorbind despre marina comercială, noi trebuie să analizăm foarte bine, întrucât nicio universitate nu trebuie să-și dorească la final foarte mulți șomeri. Un criteriu al calității este ca, în doi ani, marea majoritate a absolvenților să-și găsească de lucru în domeniul pe care l-au studiat. Sunt din ce în ce mai puține companii care oferă posturi de cadeți. Și atunci, provocarea noastră este ca, în cei patru ani de studenție, prin contactele pe care le avem cu firmele de crewing și de shipping, să putem să le găsim celor care doresc, de la secția civilă, să înceapă să facă voiaje ca și cadeți la bordul navelor. Noi știm exact cam care este piața și ce putem asigura și, în funcție de asta, ne dimensionăm numărul de studenți. Din acest punct de vedere, responsabilitatea socială a unei universități este să scoată absolvenți care găsesc un loc de muncă în domeniul pe care l-au absolvit.