Universitățile din România produc "teoreticieni"

Cursurile inutile și metodele de predare învechite și excesiv de teoretice despart universitățile românești de sistemele de învățământ eficiente din țările dezvoltate, susțin specialiștii în educație și studenții, cu câteva zile înainte de începerea anului universitar 2008-2009.
Unul dintre motivele introducerii "materiilor inutile", spun studenții, este ca unii profesori să-și păstreze cursurile. "Un seminarist ne-a spus că niște cursuri cum este cel de slavă veche se vor preda până când vor ieși la pensie profesorii respectivi", spune un student la Facultatea de Litere din cadrul Universității București.
Mihaela Ionescu, specialist în pedagogie la Institutul de Științe ale Educației (ISE), spune că, dacă la cursuri e acceptabil să se predea multă teorie, este absurd ca informația de la curs să fie reluată la seminar. "Măcar la seminarii ar trebui să se simuleze practica", spune specialistul ISE. De asemenea, studenții spun că resursele materiale ale facultăților nu le permit seminariștilor să desfășoare cursuri practice.
Potrivit specialiștilor în educație, cel mai grav efect al cursurilor excesiv de teoretice este calitatea slabă a viitorilor profesori. "Dacă absolvenții care se angajează în alte domenii decât cele pedagogice se vor lovi de situații practice, viitorii profesori ies din facultate cu niște cunoștințe șubrede, nu au nici cea mai vagă idee despre ce se întâmplă într-o școală adevărată și se vor purta ca atare", explică specialistul Centrului Educația 2000+.
Problema programei universitare este dificil de rezolvat, din pricina autonomiei universitare, care, fiind o caracteristică a universităților din toată lumea, este unanim recunoscută ca fiind unul dintre aspectele pozitive ale învățământului superior.
În prezent, nicio universitate din România nu se află în clasamentul Shanghai și în celelalte sisteme de ierarhizare internațională a instituțiilor de învățământ superior.