Muzeograf dr. Delia Cornea, candidat la șefia MINAC:

"Un muzeu nu poate exista fără publicul lui!"

817
7

Articole de la același autor

Între cei trei candidați care și-au depus dosarul de candidatură pentru funcția de director al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, se numără - în premieră! - și o femeie, în persoana dr. Delia Cornea. Și-a început cariera ca asistent cercetare la Fundația Academia Civică, din București, în subordinea căreia se află Memorialul Sighet. 


- Cum a ajuns absolventa de arheologie să fie pasionată de comunism? 


- Într-adevăr, teza de licență este pe teme de arheologie, dar faptul că am intrat în contact cu o lume despre care nu știam, la vremea respectivă, foarte multe lucruri, faptul că am intrat în contact cu foști deținuți politici, disidenți români sau exilați, oameni care au avut de suferit pe vremea regimului comunist de represiune de sub Gheorghe Gheorghiu Dej, mi-a schimbat orientarea profesională. 


La Institutul Național pentru Memoria Exilului Românesc, am fost angajată în urma susținerii unui concurs, în 2004, și am continuat să activez în cadrul acestui institut, devenit între timp Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, până în anul 2014. Din 2013, am fost detașată la Muzeul de Istorie și Arheologie, pentru a reorganiza expoziția de bază dedicată perioadei comuniste în spațiul Dobrogei, iar din anul 2014, fac parte din colectivul muzeului. 


În perioada cât am activat în București, m-am bucurat de o deschidere deosebită, având acces și publicând din arhivele CNSAS, ale Ministerului de Externe, Arhivele Naționale Istorice Centrale. De altfel, munca de cercetare a unui istoric presupune, în primul rând, o profundă documentare. 


Contactele cu Muzeul de Istorie din Constanța au început în anul 2011, pe o serie de proiecte inițiate, prin care am încercat să valorific patrimoniul muzeal. Primul dintre aceste proiecte, derulat în parteneriat cu Consiliul Județean Con-stanța, s-a numit "Incursiuni virtuale în istoria antică a Tomisului" și se regăsește pe site-ul muzeului. S-au reușit atunci realizarea turului virtual al muzeului și reconstituiri virtuale pentru câteva obiective de patrimoniu, respectiv pentru Edificiul Roman cu Mozaic, pentru zidul de incintă al cetății Tomis și pentru Mormântul Pictat. 


Ulterior, după 2013, m-am axat pe valorificarea patrimoniului muzeal specific perioadei recente - perioada regimului comunist. 


Anul trecut, împreună cu Radio România Constanța, am demarat o campanie de strângere a bunurilor culturale din perioada comunistă. Vedeți, este oarecum paradoxal, românii, după 1990, au avut tentația înde-părtării a tot ceea ce îi lega de perioada Ceaușescu, iar astăzi ne aflăm într-o si-tuație oarecum bizară: avem bunuri cultu-rale de sute sau mii de ani vechime, dar  s-au păstrate puține obiecte datând din trecutul nostru recent. 


De asemenea, în colaborare cu colegii de la Tulcea, am realizat, anul trecut, un site dedicat evoluției Dobrogei în perioada 1945-1990, site care se constituie ca fiind a treia arhivă online din țară, în care sunt strânse fotografii și documente din perioada comunistă. Este inedit ca odată ce accesezi acest site, să vezi fotografii cu dr. Petru Groza în mijlocul unui grup de copii la Constanța sau pe prefectul Constanței de atunci, Victor Dușa, în fața casei lui. 


- Vă provoc: nu a avut Muzeul de Istorie și Arheologie o perioadă mai înfloritoare pe vremea comunismului decât în prezent?


- Sub unele aspecte, da. Dacă ne raportăm numai la faptul că perioada anilor 1977-1978 a însemnat deschiderea unui muzeu important, precum cel de la Adam-clisi, și refacerea și punerea în circulație culturală și turistică a Monumentului Tri-umfal, cred că sunt câteva realizări muzeale foarte importante care au fost făcute în acea perioadă. La aceasta, trebuie să amintim și faptul că descoperirea, cercetarea și punerea în valoare a Edificiului Roman cu Mozaic s-a realizat tot în perioadă comu-nistă. Vedeți, cercetarea unei perioade atât de controversate trebuie să se facă într-o manieră obiectivă, trebuie aduse la lumină atât aspectele pozitive, cât și cele negative. Așadar, nu pornim din start cu ideea de a arăta numai aspectele negative și de a renega o perioadă. Până nu ajungem să ne înțelegem istoria și să o acceptăm, așa cum a fost, nu putem evolua! 


- Spuneți-ne, ce proiecte derulați în prezent în cadrul muzeului? 


- Anul acesta, am obținut fonduri neram-bursabile din partea Administrației Fondului Cultural Național pentru proiectul intitulat "Istoria pe un clișeu", prin care se dorește valorificarea unui valoros fond fotografic - 400 de clișee pe sticlă din colecția Nicolau, aparținând muzeului și realizate cu ocazia Semicentenarului Dobrogei, în anul 1928. Spre sfârșitul acestui an, vom edita și lansa, în cadrul acestui proiect, o arhivă online, precum și un album fotografic dedicat Dobrogei în perioada interbelică. 


- Să înțeleg că doriți să oferiți acestui muzeu un suflu proaspăt și șansa deschiderii către… altceva?


- Pentru mine, ca om și ca cercetător, a contat foarte mult experiența pe care am acumulat-o la București. Acolo, mu-zeele s-au reorganizat, și-au schimbat viziunea, încearcă să se apropie mai mult de publicul larg, să se deschidă prin tot felul de programe. Este o permanentă re-inventare, ceea ce poate face și muzeul nostru, și anume să-și asume vocația și misiunea educațională și culturală pe care o are. Pentru că un muzeu nu poate exista fără publicul lui, este clar! Trebuie să ne reorganizăm astfel încât publicul să vină la noi, ca oamenii să-și dorească să pe-treacă puținul timp liber pe care îl au la muzeu. Odată cu relansarea, de către autorități, a centrului istoric al orașului, este necesar ca și Muzeul de Istorie să devină un punct de atracție pentru toți turiștii veniți pe litoral, și nu numai. Consider că printr-o serie de programe și proiecte noi, culturale și educaționale, voi putea schimba toate aceste lucruri, că vom putea, în viitor să valorificăm într-o manieră atractivă și dinamică, expoziția de bază și patrimoniu muzeal, pentru a atragem un public larg, mult mai numeros, și în primul rând, copii și tinerii. În fond, putem spune că patrimoniul și expozițiile constituie cartea de vizită a unui muzeu!


Comentează știrea

boo
3 octombrie 2016
felicitari

pentru articol, dar ar fi trebuit sa faceti la fel si cu ceilalti 2. Daca nu, se poate interpreta ca se stie -deja- castigatorul; sau ca redactia sustine candidata...Ii faceti reclama ... Asa e?

mi-am amintit
3 octombrie 2016
de ce a parasit arheologia ?

a vazut ca nu este de viitor in tara asta. In plus nebunia tracomana etc. E o fata desteapta, care s-a prins ca din cioabe nu ies bani si nici valuta; ce sa mai vorbim de Petre Roman sa le f.....! Usor adaptabila, are viitorul luminos asigurat.

gogu pintenogu
3 octombrie 2016
si neregulile grave

In interviu Cornea ne prezinta un viitor luminos ocolind trecutul tenebros. Tare am fi curiosi sa vedem ce zice despre neregulile grave descoperite de controalele din ultimii doi ani (DJCPN-2015, Sabin Luca martie 2016, CJC august -2016. Asta e semn ca va proceda ca si pana acum (vezi Custurea si Cliante): va baga gunoiul sub pres.

conastantean
3 octombrie 2016
concurs muzeu

e clar ca aceasta cornea zisa si trompeta e sustinuta de baietii de la acest ziar.Problema este ce stie fatuca asta sa faca in afara de celule cu detinutii politici,schimbat comunistii cu taranistii.Ce se intimpla cu patrimoniul arheologic furat de catre toti care s-au perindat pe acol?Este si ea partasa?Dar cu vocabularul ei de poarta 2?In rest nu prea stie nimic.Vai de capul lui Radulescu ce oameni a promovat dupa el!

cica contra
3 octombrie 2016
tata puiu

Sigur ca vine cu un suflu nou care e dat de tata puiu si tanti geta. Ca doar pana acum fata asta asa s-a gudurat pe langa ei de jurai ca au luat-o de suflet.

Parvan
4 octombrie 2016
ce tertipuri.....

faceti cu acest articol!!Sanchi nu au raspuns la tel unii si altii da. Hai ca nu suntem prosti chiar toti cum se pare. Pacat de manevre, ca peste munca unei institutii intregi, de ani buni, se lasa perdeaua unei dorinte crunte de a controla si manipula tot ce misca acolo, de personaje bine cunoscute urbei. Nu e frumos, nu e barbateste, nu e moral, nu e corect!

Dorian
4 octombrie 2016
Doamna laudaroasa, Zidaru profesionistul sau Cliante pensionarul?

Este clar ca doamna vrea sa-si faca reclama, in incercarea de a se lupta cu doi profesionisti. Vad ca nu comenteaza nimeni despre vastele proiecte elaborate de domnul Zidaru in ultimii ani. Cat despre profesionistul Cliante...la cei 65 de ani ai sai (varsta de pensionare), se pare ca doresete sa aduca un suflu nou si o viziune moderna pentru muzeul de istorie.

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.3589 secunde