Tradiții și obiceiuri de Paști, în Dobrogea

Maria Magiru, directorul Muzeului de Artă Populară, a declarat că românii din întreaga țară respectă cu sfințenie obiceiurile și tradițiile transmise din strămoși pentru a se bucura de sănătate și prosperitate tot anul.

Începând cu prima zi din săptămână până sâmbătă, ultima zi de post, oamenii repară, văruiesc casele, se face curat la animale pentru că totul trebuie să strălucească de curățenie. Fetele de măritat trebuie, potrivit tradiției, să se grăbească pentru a termina treburile. În caz contrar, Joimărița, o femeie fioroasă pedepsește lenea tinerelor prin pârlirea părului și arderea mâinilor. Fuioarele de cânepă netoarse sunt și ele incendiate. Nici flăcăii și bărbații nu stau, ei ajută în gospodărie, la treburile specifice.

În Dobrogea, fetele din comuna Topalu, potrivit tradițiilor, își spală fața cu apă dintr-o cană în care se scufundă un ou roșu. Copiii din comuna Oltina urmează și ei același ritual pentru a fi sănătoși tot anul.

Maria Magiru a afirmat că tot în comuna Oltina, un ou roșu sfințit se îngroapă în "pragul casei". "În prima zi de Paște, așezărilor rurale dobrogene de pe malul Dunării le sunt specifice agapa tinerelor neveste cununate în acel an, la care participă alături de nașe, mame și cumnate, îmbrăcate în rochii de mi-reasă. În cea de-a doua zi de Paști este practicat «udatul mireselor»", a declarat Magiru.

În Vinerea Mare - Post Negru

Cele mai multe obiceiuri sunt în Vinerea Mare pentru că este ziua în care Iisus a fost răstignit și a murit pe cruce. În această zi, se ține post negru, nu se gătește, nu se face foc, nu se fac cocături, nu se taie animale, nu se face nicio muncă în gospodărie. Potrivit obiceiurilor, dimineața, înainte de răsărit, oamenii trebuiau să alerge desculți

prin rouă și apoi să se scalde în ape curgătoare pentru a fi sănătoși tot anul. Seara, se merge la biserică, la slujba de pomenire a Patimilor Domnului, întrucât este ziua în care a fost răstignit Iisus.

În ultima zi de post, în Sâmbăta Mare, se încheie și pregătirile pentru Sărbătoarea Paștelui. Se sacrifică mielul și se pregătesc mâncărurile tradiționale: drobul, borșul și friptura de miel. De asemenea, se pregătesc hainele noi, care urmează să fie îmbrăcate în zilele de Paști. Femeile trebuie să aibă o cămașă nouă, cusută special pentru Paști, iar bărbații o pălărie nouă. Sâmbătă seara, gospodinele pregătesc și coșul care va fi dus la biserică, pentru sfințire. Se pun ouă roșii sau încondeiate, pască, cozonac și un miel copt din aluat, slănină și șuncă de porc special preparate, salată de sfeclă roșie cu hrean, usturoi, făină, zahăr și sare.

Puterile miraculoase ale ouălor vopsite

Despre ouăle vopsite se spune că au puteri miraculoase, iar pasca și cozonacii cu mac și nucă nu trebuie să lipsească de pe masă. Pasca se face din cea mai bună făină de grâu cernută prin sită deasă și se pune în tăvi rotunde. Se așează aluatul împletit, de jur împrejur, iar în mijloc se pune brânza de vacă amestecată cu zahăr, ouă, stafide și mirodenii. Peste se face o cruce tot din aluat împletit, se unge totul cu ou, se lasă la crescut și se coace în cuptorul fierbinte. Tot tradiția spune că fiecare familie duce la biserică colaci, prescuri, vin, miere de albine și fructe pentru a fi sfințite și împărțite de sufletul morților.