S-a încheiat și Festivalul Antic Tomis. Cu regret, constănțenii care nu se mai dădeau duși zilele trecute dintre pinii de sub malul edificiului cu mozaic și-au luat la revedere la marea paradă de ieri. A cuceritorilor, i-au spus ei, organizatorii, și bine au zis că, într-adevăr băștinașii au fost cuceriți.
A fost marea confruntare a serii de vineri, în care dacii și sarmații au luat cu asalt fortificațiile romane (din baloți de paie aduși de la microrezervație) și care stimulați de încura-jările spectatorilor care în mod vădit țineau cu dacii, au părut a învinge însă cumva sorții s-au întors împo-triva lor - cât am coborât de pe strada ce domină malul și câmpul de luptă, jos, pe teren, situația s-a modificat în favoarea romanilor. Drept dovadă că romanii au fost învingători, unul dintre prizonierii daci a fost crucificat în fața noastră în uralele ostașilor.
După luptă s-a intrat în tabăra dintre pini. Torțele s-au aprins și au fost înfipte în pământ, între corturi. Atelierul de fierărie și-a atras imediat ucenici curioși. Fierul înroșit a fost luat la bătaie de un tânăr cetățean al Tomisului. S-a opintit o vreme sub ochiul vigilent al fierarului, a simțit fierul aplatizându-se și deformându-se sub mâna lui și s-a oprit. "Greu!" a spus el râzând ștergându-și fruntea cu dosul mâinii într-un gest atât de firesc. "Dar tot e frumos". De-acum vrea să se intereseze unde se pot face în Constanța cursuri de metaloplastie, sau măcar dacă mai există vreun potcovar… Și un băiețel de care mamă-sa se tot ruga să-l imortalizeze cu un roman, vrăjit fiind de atelierul de campanie al fierarului, s-a întors spre ea încruntat:. "Lasă-mă! Mie nu-mi plac romanii, mie-mi plac dacii!", în râsetele aprobatoare ale câtorva concitadini "Bravo, băiete! Dacii sunt de-ai noștri, romanii au fost aici doar așa… în trecere". (Adevărul e că și după încheierea marii lupte, când cele două "echipe" și-au strigat salutul, "Vivat Dacia!" a răbufnit cam din toate piepturile odată - și de daci, dar și de constănțeni).
A doua zi, în tabără, munca era în toi. Femei dace pregăteau dejunul într-un ceaun, din care se împrăștiau arome ce te trăgeau de nas. În atelierul de olărit era mare înghesuială. Fetițele mai ales se întreceau care mai de care să-și arate îndemânarea. Tot ele făceau clacă și la atelierul de țesut, câțiva copii și adulți se întreceau într-un joc roman de-a aruncatul conurilor în niște oale, alții se luaseră la lupte în săbii, cu romanii sau în falxuri, cu dacii, unii trăgeau cu arcul în baloți de paie alții în ținte. Boltele au fost deschise iar în ele rulau filme despre cetățile învecinate Tomisului, astfel, cei interesați putând vedea, de exemplu, cum arăta cândva Histria, ridicată virtual din ruine, într-o animație 3D.
Festivalul Antic a fost o sărbătoare mult așteptată de constănțeni de care s-a bucurat toată cetatea. Încântarea se vedea pe toate chipurile și se auzea pornind de pe toate buzele.
Flacăra Tomisului s-a stins, dar speranța că tabăra festivalului va ocupa din nou parcul cu pini, va rămâne aprinsă până la anul când constănțenii vor auzi din nou buciumul Festivalului.
Dan Frigioiu de la Groove Hour, cel care a venit cu inițiativa, cu mun-ca, cu filmele, cu muzica (ce s-a potrivit mănușă atmosferei) și Corina Martin (președinta Asociației Litoral Delta Dunării), și-au manifestat speranța și intenția ca festivalul antic să intre an de an în Tomis, orientându-și mulțumirile către cei care i-au susținut dar și către asociațiile Terra Dacica Aeterna, Legiunea XIII Gemina Cohors Prima, Dacii liberi, Hasta Sarmatorum și Legiunea IV Scythica.
