Toamna se numără restanțele! "Mă rog la Dumnezeu să îmi dea din ce știu"

Zice o vorbă, scornită pesemne de cei cam certați cu cartea: "N-ai restanță, n-ai prestanță!". Cert este că, pentru unii tineri, această expresie nu reprezintă doar o îmbinare de cuvinte, dacă este să ne luăm după asaltul restanțierilor, care în această perioadă caută "să îngrașe porcul în Ajun", încercând să demonstreze dascălilor că vor să își continue studiile. 

Sute de studenți din toți anii de studiu se înghesuie, zilele acestea, la Universitatea "Ovidius", dar și la celelalte instituții de învățământ superior, să susțină restan-țele. Unii dintre ei nu au reușit, dintr-un motiv sau altul, să ajungă în sesiunile din cursul anului școlar, în timp ce alții au ajuns să dea examenele pentru a doua, a treia oară. În aceste situații, ei sunt puși să scoată bani din buzunar, întrucât aceste examene restante se plătesc. 

Motivele pentru care studenții se prezintă la reevaluări sunt multiple. Ba că nu au avut timp să învețe, ba că este prea greu sau pur și simplu nu au avut chef să deschidă cartea. În cazul celor din urmă, ne întrebăm totuși de ce se mai chinuiesc cu studiile superioare, dacă nu au nicio aplecare pentru așa ceva. Desigur, sunt și tineri care se scuză spunând că au serviciu și nu își permit să renunțe la el, deoarece au de plătit taxe. 

"Sunt nevoită să muncesc pentru a-mi plăti școlarizarea și ce mai am nevoie la facultate. Nu depind financiar de părinți, așa că trebuie să mă descurc", ne-a explicat Antoaneta M. 

"Restanțe? Sunt plin de așa ceva. Am avut multe examene, materie multă și acum am de recuperat. Sper să trec cu bine de ele", ne-a spus Radu P., student în anul al II-lea. 

"Am citit eu ceva ceva, dar nu am reușit să revizuiesc toată materia. Mă rog la Dumnezeu să îmi dea din ce știu", este de părere un alt student. 

"Eu am doar o restanță de dat", a completat Irina, o altă restanțieră. Ce-i drept, ca ea, cu o "boabă" pe toamnă, sunt cam puțini.

 

v v v

Ar mai fi un aspect de "culoare" în această ecuație a reevaluărilor. Oare câți dintre cei care se reîntorc în bănci se simt "curați"? Credeți că rezistă fără să tragă o ocheadă la colegul sau pe ecranul telefonului mobil în timpul reexaminărilor? Sau sunt preferate în continuare clasicele "copiuțe"? Ce spuneți?