De vorbă cu părintele Marius Moșteanu

Superstițiile legate de Rusalii, îmbinare de tradiție păgână și creștină

Joi, 16 Iunie 2016
14350
În acest week-end, creștinii prăznuiesc Sâmbăta Morților, dar și Pogorârea Sfântului Duh (Cincizecimea sau Rusaliile) și Sfânta Treime.


Dacă la Moșii de vară gospodinele respectă rânduiala împărțelilor pentru sufletele morților din neam, la Rusalii se vorbește deja despre o îmbinare de tradiție păgână și creștină în același timp, despre care am vorbit cu părintele paroh Marius Moșteanu, de la Biserica "Sfântul Nicolae Vechi"

- Unde își au geneza pericolele ce însoțesc Rusaliile?


- Dacă lumea teologică vorbește despre coborârea Duhului Sfânt, totuși ea în popor este cunoscută sub denumirea de Rusalii. Ele reprezintă o etapă foarte importantă în istoria bisericii, fiind momentul în care s-a înființat biserica. Cel mai important este să conștientizăm că noi nu avem o viață socială depărtată de teologie, dar trebuie să știm întotdeauna către ce lucruri ne îndreptăm.

Lumea se ferește de Rusalii, ca sărbătoare, pentru că în popor s-a personalizat. Se vorbește foarte mult despre Iele, despre personaje care încurcă pe cineva în anumite lucrări. Au personificat inclusiv trăsnetul în această pogorâre a Duhului Sfânt, probabil și de la faptul că pogorârea a fost în chip de limbi de foc. Dar Ielele despre care ne vorbește tradiția populară românească se spune că se răzbună pe cel care nu ține sărbătoarea. Spre exemplu, când erau lucrările agricole de săpat pământul, pe cine prindea pe câmp îl făcea să nu se mai întoarcă acasă, să-i încurce drumul, să-i amestece mintea sau să-l prindă vreo ploaie și să-l trăsnească un fulger, pentru că s-a înțeles greșit energia divină.


Energia divină nu poate să facă rău, ci noi ne putem face rău cu ea, așa cum ne putem face rău cu un cuțit cu care, de altminteri, putem să porționăm ceva sau să tăiem pâinea, să mâncăm. Dar dacă nu folosim așa cum se cuvine energia, ne putem face rău cu ea. De aceea, lumea se ferește foarte tare de Rusalii, ca de o sperietoare. Pentru că această personalizare a sărbătorii a prezentat doar partea de rău a lucrurilor. Adică de la buna intenție ca sărbătoarea să fie petrecută așa cum se cuvine, s-a trecut la amenințări, că dacă nu se petrece așa cum se cuvine se vor întâmpla nenorociri. Cel mai important este să știm că răul, de altminteri ca și întune-ricul, sunt lipsa binelui, respectiv lipsa luminii. Și dacă știm să vorbim despre lumină nu mai este nevoie să vorbim despre întuneric.

- Așadar, cele trei zile de care se feresc creștinii vin din tradiția populară? 


- Credința creștină nu a venit pe pietre, a venit pe o cultură, a venit pe o tradiție, a venit pe lucruri care în timp s-au creștinat. De altminteri, sărbătoarea Rusaliilor vine de la sărbătoarea Rozaliilor, a trandafirilor. Deci exista o sărbătoare peste care s-a suprapus sărbătoarea creștină.


Pogorârea Duhului Sfânt în chip de limbi de foc la Cincizecime este act istoric, un act real, un fapt real prin care Dumnezeu s-a pogorât asupra apostolilor pentru a le transmite energia necreată. Această energie poate să fie folosită și astăzi.

Poate ați auzit de glosolalie, sau vorbirea în limbi, este primul dar al Rusaliilor pe care l-au primit. Ce înseamnă să vorbești cu cineva pe altă limbă? Dacă te uiți frumos la el, o să înțeleagă că ești un prieten, dacă îl îmbrățișezi, cu siguranță te are ca aliat, dacă ai dat mâna cu el, e ca și cum ai accep-tat condițiile pe care ți le-a pus într-un fel sau altul și ai încheiat un pact. Acestea sunt darurile despre care pogorârea Duhului Sfânt face vorbire prin glosolalie. Să te înțelegi cu cineva fără cuvinte, ci pur și simplu simțindu-l și acceptându-l.



Articole pe aceeasi tema

Pagina a fost generata in 0.213 secunde