Superstiții de Rusalii

Rusaliile sau Pogorârea Sfântului Duh este celebrată, anul acesta, pe 31 mai, la 50 de zile după Sfintele Paște. Sărbătoarea este dedicată îndeosebi spiritelor morților și mai este cunoscută și sub denumirea de Cincizecime și superstiții înfricoșătoare.În tradiția populară, Rusaliile sunt niște ființe fantastice, malefice, asemănătoare ielelor.

Maria Magiru, directorul Muzeului de Artă Populară, a declarat că Rusaliile au devenit sărbători de vară cu cele mai evidente practici dedicate spiritului morților. "Implicarea Rusaliilor în ritualul scurgerii anuale a timpului este sprijinită, printre altele, de natura lor mitologică. Poporul le considera niște zâne cu puteri extraordinare care zboară prin văzduh și coboară uneori pe pământ pentru a juca și a face rău oamenilor. Rusaliile erau considerate niște babe hidoase care călătoreau prin aer înarmate cu tot felul de unelte tăietoare, " a subliniat Magiru. 

Rusaliile 3 sau 9 la număr ar fi sinonime cu Ielele cunoscute în popor sub diferite denumiri – Milostivele, Măiestrele, sau Rusaliile sunt sufletele fetelor moarte de tinere care dansează în cerc și care nu trebuie zărite. Remediul magic-ritual împotriva bolilor provocate de Rusalii erau Călușarii care le determinau să plece dintre cei vii, potrivit directorului Muzeului de Artă.

Conform credinței populare, spiritele morților care părăseau mormintele în săptămâna mare trebuiau să se înapoieze de Rusalii.

Moșii de vară și pomenile date în sâmbăta și duminica Rusaliilor, practicele efectuate cu această ocazie în cimitire și legate de cultul morților ar înclina balanța spre ipoteza că Rusaliile reprezentau spiritele morților devenite rebele când li se încheia permisiunea de a se plimba nestingherite în lumea de aici. Spiritele morților trebuiau împăcate cu pomeni abundente pentru a fi determinate să se întoarcă de bunăvoie la locurile lor. De asemenea, era obiceiul ca seara spre Duminica Rusaliilor să se ungă ferestrele cu usturoi și leuștean spre a feri gospodăriile de duhurile rele în condițiile în care anumite spirite ale morților nu mai doreau să se întoarcă la morminte.

Tot în Duminica Rusaliilor era obiceiul ca fetițele "să se prindă de-a suratele sau de-a verișoarele" iar băieții "de-a verii" în cadrul unor ritualuri când se schimbau și se făceau legăminte până la moarte, legându-se prietenii trainice. 

Mai există obiceiul ca în sâmbăta Rusaliilor tinerii să aducă ramuri de la doi arbori sacri – teiul și nucul, cu care se împodobeau ferestrele și ușile caselor, stâlpii prispelor, porților.

Se considera ca acestea aveau puteri nebănuite împotriva fortelor malefice extrem de violente de Rusalii.