Stirile zilei de Sâmbătă, 18 August 2018 - Cuget Liber Online


Prof. Sorina Eftimi, director adjunct al Colegiului Național de Arte "Regina Maria":

"Sistemul de învățământ încă plătește polițele «fracturii» suferite în 1989"

Ştire online publicată Miercuri, 02 Mai 2018. Autor: Mirabela ȘERBĂNESCU
Prof. Sorina Eftimi, director adjunct al Colegiului Național de Arte „Regina Maria“
Educația este extrem de importantă cu tot ansamblul ei, însă, pentru a-și atinge țintele, sistemul educațional trebuie să îmbine cât mai eficient elementele de legislație, resursele și condițiile specifice, impuse de factorii educaționali. Prof. Sorina Eftimi, director adjunct al Colegiului Național de Arte „Regina Maria“, consideră că, înainte de toate, copiii sunt cei mai importanți în toată această ecuație. 


- Doamna director, ce ar trebui făcut pentru ca elevii să aibă cele mai bune condiții de studiu și un sistem educațional performant? 


- În viziunea mea, ei au un rol definitoriu, în jurul lor ar trebui să graviteze toate celelalte elemente cu scopul de a le facilita traseul educațional și a le asigura demersul necesar, în vederea obținerii succesului încă de la debutul școlarității, până la fuziunea lor pe piața muncii. 


- Ce rol considerați că au profesorii în dezvoltarea personală a elevilor? 


- Profesorul ar trebui să fie un model de urmat. Statutul său nu îi permite abateri de niciun fel: atitudinale, comportamentale sau verbale. Totodată, profesorul trebuie să fie resursa pentru cei aflați în fața lui. Cadrul didactic trebuie să fie persuasiv în raport cu elevii și cu el însuși, să se armonizeze cu interesele celor pe care îi modelează. Este nevoie să știe să aprecieze, să descopere potențialul copiilor și să transmită într-un mod obiectiv și deschis părerea sa. Elevii așteaptă de la noi corectitudine, înțelegere și încurajări. De asemenea, comunicarea este foarte importantă, la fel și locul în care te situezi în spațiul clasei. Discutam, zilele trecute, pe această temă și am ajuns la concluzia că în spațiul clasei, catedra poate constitui o barieră. Eu cred în profesorul altruist, apropiat de elevi, receptiv la nevoile lor, îl văd bucurându-se de reușitele acestora. Dacă ne-am strădui să transmitem, pe lângă știință, și câte puțin din ce am enumerat până acum, am obține un produs al educației care să dispună, pe lângă informație, și de conduită morală și socială. 


- Ce părere aveți despre felul în care școala românească formează elevii, atât profesional, cât și social? 


- Așa cum am spus mai devreme, rezultatele pe care le oferă școala societății actuale românești depind în mare parte de calitatea formării oamenilor de la catedră. Pentru a asigura elevilor succesul profesional, dar și în societate, noi trebuie să ne adaptăm și să avem succes: în comunitatea școlară, în comunitatea locală și în cea a cadrelor didactice. De asemenea, foarte important este suportul logistic de care dispune cadrul didactic în demersul său și pe care școala este obligată să îl ofere. Aceasta este una dintre rănile deschise ale educației: lipsa dotărilor. Pot să dau exemplul concret al Colegiului Național de Arte „Regina Maria”: în unele din cele 76 de cabinete de muzică destinate studiului individual, se regăsesc instrumente muzicale care ar fi trebuit radiate din inventarul școlii în urmă cu 15-20 de ani. Majoritatea sunt acordate, reparate, piesele înlocuite, însă calitatea lor lasă de dorit. Ne bucurăm de fiecare dată când primim donații de la persoane particulare, care ne contactează și ne oferă instrumente muzicale. 


Așadar, pentru a forma profesional tinerii, trebuie să ai dotările necesare sau să găsești soluții alternative, cum ar fi cea în care să identifici și să colaborezi cu parteneri care te pot sprijini. Școala românească nu este un sistem închis, societatea românească trebuie să înțeleagă că, fără sprijinul ei, nu poate reuși. Nereușitele, dacă există, nu sunt produsul exclusiv al școlii. Interesul pe care societatea îl acordă educației este un factor determinant în definirea profesională și socială a tinerilor. 


- Dacă ați putea schimba ceva la sistemul de învățământ, ce ați schimba și de ce? 


- Aș începe cu oamenii. Ne-am obișnuit într-o continuă văicăreală. Condiția materială a dascălului nu a fost niciodată una de invidiat. Dar, în fiecare epocă au existat elevi de succes. În prezent, sistemul de învățământ încă plătește polițele «fracturii» suferite în 1989. 


- Cum vedeți elevul ideal? Dar profesorul ideal? 


- Teoretic, profesorul ideal ar trebui să provină dintr-un elev ideal. Ideal ar fi ca toată lumea să fie mulțumită! Ideal ar fi să intrăm și să ieșim pe poarta școlii zâmbind… Cel mai bine, ideal ar fi să nu căutăm idealul. 


- Ce moment din cariera dumneavoastră v-a marcat? 


- Categoric, debutul. În urmă cu 23 de ani, trezindu-mă în clasă cu 37 de elevi în bănci, mi-am dat seama că rolul meu nu este o joacă, am conștientizat ce grea povară apasă pe umerii dascălilor. Atunci mi-am impus să fac în așa fel încât întâlnirea cu generațiile de elevi să lase urme benefice în viața lor. 


Distribuie :

Articole de la acelaşi autor

Top ştiri din ultimele 7 zile

ziare & stiri Revista presei
Inchide
Pagina a fost generata in 4.2985 secunde