Sfântul Ilie: peste 150.000 de români își sărbătoresc onomastica. Legenda aducătorului de ploi și tunete

151
Sfântul Ilie: peste 150.000 de români își sărbătoresc onomastica. Legenda aducătorului de ploi și tunete - ilie-1595228604.jpg

Articole recomandate

Sfântul proroc Ilie Tesviteanul, celebrat drept făcător de minuni și aducător de ploi în perioadă de secetă, este sărbătorit de creștinii ortodocși luni, 20 iulie. Sărbătoarea proorocului Ilie Tesviteanul este și ziua Aviației Române, acest sfânt fiind considerat, începând din 1913, ocrotitorul și patronul aviatorilor.


În tradiția populară, Sfântul Ilie este prezentat ca mergând pe cer într-un car cu roți de flăcări, tunând și lovind diavolii cu biciul de foc. Se mai spune că este aducător de ploaie și că poate provoca furtuni puternice.


Ilie s-a născut în Galaad, de cealaltă parte a Iordanului, care se învecinează cu Arabia și cu cetatea Tesvi. De la numele acestei localități se trage și numele său, Ilie Tesviteanul. A trăit pe vremea lui Ahab, regele al Regatului Israel, ce avea reședința în ținutul Samariei.


Sfântul Ilie a venit pe lume cu peste 800 de ani î. Hr., în ținutul Tesvi din Galaad, într-o familie de preoți, într-o perioadă în care iudeii se închinau idolilor și zeilor străini, pe vremea împăratului Ahab. Se spune că la nașterea sa tatăl său a văzut oameni îmbrăcați în alb învelindu-l în scutece de foc și, dându-i numele, i-au dat să mănânce o flacără, simbol al râvnei pentru Dumnezeu care l-a mistuit de-a lungul întregii sale vieți.


Sfântul Ilie era fiul lui Sovac, din seminția lui Aaron. Este considerat "cel mai mare între proroci, mustrător al împăraților celor fărădelege și pedepsitor al prorocilor mincinoși, făcător de minuni și râvnitor către Dumnezeu, cel căruia stihiile s-au supus și cerul i-a dat ascultare".


Legendele spun că Sfântul Ilie a fost gospodar, dar cu o fire foarte iute. El și-ar fi ucis părinții veniți în vizită și a mers apoi la Dumnezeu și și-a cerut iertare, primind un car și un bici de foc pentru a-i ucide pe diavolii care îl stăpâneau.


Multe legende spun să Sfântul Ilie nu și-a încheiat misiunea pe pământ, el ridicându-se la cer și așteptând acolo sfârșitul lumii, pentru a se lupta cu căpetenia diavolilor.


Regele Ahab, în vremea căruia ar fi trăit Ilie, s-a căsătorit cu Isabela, o prințesă feniciană din Sidon, care se închina zeului Baal. Ahab, prețuind frumusețea femeii mai mult decât credința în Dumnezeul părinților săi, și-a obligat poporul să se închine zeului Baal, încurajând în acest fel idolatria. Toate aceste fapte au atras mânia lui Dumnezeu, iar Sfântul Proroc Ilie a primit misiunea de a-l mustra pe rege și de a întoarce de la închinarea la zei poporul care se tăvălea în necurăție și aducea pe fiii săi jertfă diavolilor (zeului Moloh, zeul fericirii, îi erau aduse drept jertfe copii sacrificați prin ardere).


Obiceiuri, tradiții, superstiții. De ce nu se mănâncă mere


De ziua Sfântului Ilie, oamenii nu lucrau, pentru a nu cădea grindina, și nu mâncau mere, pentru ca grindina să nu fie de mărimea acestora.


Tot în această zi, femeile mergeau la biserică și dădeau pomană pentru morți din roadele gospodăriei. 


În dimineața acestei zile se culeg plante de leac, în special busuioc, care sunt puse apoi la uscat, iar femeile duc busuioc la biserică pentru a fi sfințit după care, întoarse acasă, îl pun pe foc, iar cenușa rezultată o folosesc în scopuri terapeutice.


De Sfântul Ilie, românii își amintesc și de sufletele morților, în special de sufletele copiilor morți. Femeile chemau copiii străini sub un măr, pe care îl scuturau și dădeau de pomană merele căzute. Bisericile sunt pline, acum, cu bucate pentru pomenirea morților (Moșii de Sânt-Ilie), iar la casele gospodarilor sunt organizate praznice.


În ziua de după Sfântul Ilie, pe 21 iulie, oamenii îl sărbătoresc pe Ilie-Pălie, vizitiul care conduce carul Sfântului.




Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.6921 secunde