Sfântul Andrei - Ocrotitorul românilor. Tradiții din vechime

1009
Sfântul Andrei - Ocrotitorul românilor. Tradiții din vechime - sfandrei-1354199756.jpg

Articole recomandate

Vineri este mare sărbătoare: Sfântul Andrei. Cum în tradiția creștină Sfântul Andrei este cel care a adus creștinismul pe tărâmul Daciei, acesta a fost adoptat de români ca părinte spiritual și Ocrotitorul României. 


Sfântul Andrei s-a născut în Betsaida Galileia, pe țărmul Lacului Ghenizaret, în nordul Țării Sfinte. În Sfânta Scriptură spune că era fratele lui Simon Petru. A fost ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul iar dorința de a-L urma pe Hristos se naște în el la botezul Domnului, când Sfântul Ioan rostește cuvintele: "Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii" (Ioan 1, 29). Chemarea sa la apostolie se face însă mai târziu. "Pe când Iisus umbla pe lângă Marea Galileii, a văzut doi frați, pe Simon ce se numește Petru și pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja în mare, căci erau pescari. Și le-a zis: «Veniți după Mine și vă voi face pescari de oameni». Iar ei, îndată lăsând mrejele, au mers după El", cum este relatată de Sfântul Evanghelist Matei.

Potrivit tradiției, Sfântul Apostol Andrei a fost primul propovăduitor al Evangheliei la geto-daci. "Sfinții Apostoli ai Mântuitorului, precum și ucenicii lor, s-au împrăștiat în toată lumea locuită pe atunci. După tradiție, lui Toma i-au căzut sorții să meargă în Parția, lui Andrei în Sciția, lui Ioan în Asia", spunea Eusebiu de Cezareea (339/340 d. Chr.) în "Istoria bisericească".

Sfântul Andrei a murit ca martir la Patras, crucificat pe o cruce în formă de X, după cum ni s-a transmis prin tradiție. Sunt însă voci care susțin că această formă de crucificare da-tează din secolul XIV. Nu se cunoaș-te data martirizării, unii istorici o localizează în timpul împăratului Nero, prin anii 64-67, alții în vremea persecuțiilor inițiate de Domițian (81-96).

Peștera în care se crede că a viețuit Sfântul Apostol Andrei, în zona noastră se află la aproximativ 4 km sud-est de localitatea Ion Corvin, județul Constanța și este loc de pelerinaj care în fiecare an, pe 30 noiembrie, adună mii de credincioși.

În vara lui 1944, Peștera transformată în biserică a fost sfințită dar la scurt timp după aceasta, trupele rusești au distrus-o. Abia după 1990, prin râvna cuviosului monah Nico-dim Dincă, biserica a fost refăcută.

Obiceiuri din vechime - Santandrei

Până la începutul secolului al XX-lea se organizau în Colinele Tutovei, în noaptea de Sântandrei, petreceri de pomină. Pentru a se feri de moroi și strigoi, înainte de lăsatul serii tinerii camuflau și ungeau cu mujdei de usturoi ferestrele și ușile casei unde se desfășura petrecerea. De altfel, petrecerea se numea, local, Noaptea Strigoilor, timp nefast, când strigoii vii (oamenii care se nasc cu caiță, cu coada - o vertebră în plus, din legături incestuoase etc.) își părăsesc trupurile fără știrea lor, iar strigoii morți ies din sicrie, morminte și cimitire pentru a provoca suferințe oamenilor, pocesc și sug sângele celor vii, leagă sau iau puterea bărbaților, strică taurii, fură sporul vitelor, se joacă cu lupii și urșii etc.

În timpul petrecerii fetele aduceau câte trei căpățâni de usturoi, le puneau laolaltă într-o covată pentru a fi păzite de o bătrână la lumina lumânării. Complet izolați de lumea din afară, stăpânită de forțele malefice, tinerii petreceau pe cinste deși se aflau în plin post al Crăciunului. Dimineața, în curte, covata cu usturoi era jucată de un flăcău. Se împărțea usturoiul care se păstra ca ceva sfânt, la icoană, și se folosea peste an ca leac pentru vindecarea bolilor, pentru prinderea farmecelor și descântecelor.

Un obicei care atesta suprapune-rea sărbătorii creștine a Apostolului Andrei peste Anul Nou dacic este obiceiul atestat la românii din Trans-nistria numit "bocetul Andreiului". Fetele, după confecționarea unei păpuși din cârpe, numită Andreiu, substitut al anului vechi, o așezau pe laviță (pat) ca pe un mort și o jeleau.

Ca la orice început de an, fetele încercau prin diverse metode să-și afle ursita. Fata de măritat prepara o "Turtuca de Andrei", turtiță subțire din făină de grâu, foarte sărată, coaptă pe plita sobei și o mânca înainte de culcare. Băiatul care venea în vis să-i aducă apa ca să-și potolească setea urma să o ceară de nevastă în cursul anului.

Alte fete semănau câte un cățel de usturoi privegheat într-un cocoloș de aluat. După modul cum încolțea și creștea usturoiul semănat, se făceau anumite pronosticuri matrimoniale.

Tot în noaptea de Sântandrei bătrânii pricepuți în cititul astrelor prevesteau cum va fi noul an. (după creștinortodox.ro).


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.3695 secunde