Secretele Dobrogei dezvăluite de sateliți

Dobrogea este renumită pentru multitudinea de așezări și monumente antice. Aceste afirmații sunt consacrate de numeroasele descoperiri arheologice de-a lungul și de-a latul spațiului danubiano-pontic. Marile cetăți pontice grecești și cele romane de pe limes-ul dunărean sunt arhicunoscute și au reprezentat adevărate tezaure de cunoștințe pentru cercetătorii români și străini veniți aici. Toată lumea științifică este de acord că, pe lângă ceea ce a fost deja descoperit, există în Dobrogea un potențial uriaș de dovezi istorice privind civilizația omenească în acest spațiu. Ceea ce ne-a atras atenția au fost încercările făcute prin noile tehnologii de identificare pe teren cu ajutorul satelitului.
Preluând vechea metodă a fotografiei aeriene utilizată cu destul de mult succes în arheologie, pasio-nați ai acestui domeniu folosesc din ce în ce mai mult aplicații gen Google Maps sau Google Earth pentru a evidenția zone cu potențial arheolo-gic. Unul dintre pasionați este un inginer brașovean, căruia, urmărind prin aplicația Google Earth lanțul de cetăți de pe malul dobrogean al Dunării, atenția i-a fost atrasă de alte formațiuni, desene și structuri stranii. Capturile scot la iveală urme de o acuratețe uimitoare. Se remarcă în aceste fotografii posibilitatea existenței unor fortificații antice în forme dantelate, tumuli (morminte antice în forma de movile) extrem de interesante, urme ale drumurilor antice ce au străbătut Dobrogea de la un capăt la altul, sau poate monumente funerare. Amintind de filmele de spionaj din Războiul Rece aceste urme din sol îți pot lăsa imaginația să scape liberă.

Sanctuare solare la Seimeni?
Inginerului i-a atras atenția nord-estul localității unde se observă o aglomerare de structuri în formă de cerc. Se cunoaște existența unei așezări din a doua epocă a fierului în regiune, putând fi atribuită zonei culturale trace. Forma de cerc în cultul solar este binecunoscută în perioada geto-dacă având în vedere "soarele de andezit" de la Sarmizegetusa. Aceleași forme de cerc se pot observa și în apropiere de localitatea Mireasa. Fiind și pasionat de arheologie, inginerul brașovean a încercat să atragă atenția postând capturile pe internet.
Varianta bătrânilor din Seimeni însă este că acolo, cu o sută de ani în urmă, era zonă de armane - se treierau cerealele. Explicația ar fi că, legate de stâlpi, animale de tracțiune trăgeau peste cereale pietrele care scuturau boabele din teci. Fiind legate, traiectoria animalelor era circulară, de unde cercurile. Chiar și numai atât de-ar fi, cercurile care împânzesc vecinătatea Seimeniului cum privești dinspre satelit, relevă tot o bucată de istorie și etnografie. Însă doar dacă se va cerceta se va ști cu siguranță dacă este doar atât.

Dantela de la Palazu Mic - fortificații sau tranșee?
Altă structură interesantă apare în dreptul localității Palazu Mic. De sus pare o dantelă care pe porțiuni a rămas intactă, iar pe alte porțiuni s-a rupt, fiind un fel de încâlceală, fără o regulă vizibilă. Singura caracteristică ce se păstrează este forma lanțului - un zig-zag uniform, egal, ca o pazmanterie.
Desigur acestea pot rămâne la stadiul unor speculații făcute de pasionați în arheologie dar poate reprezenta un început în munca arheologilor de a scoate la iveală noi descoperiri și de a completa tabloul cultural atât de sofisticat al Dobrogei și, de ce nu?, poate fi exploatat din punct de vedere turistic.
Gabriel Custurea, directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie este de acord că aplicațiile Google Earth și Google Maps "ajută, sigur, dar trebuie să ajungem și în teren. De obicei nu pornim noi astfel de căutări că n-avem timp, suntem sesizați din exterior". De cercurile de la Seimeni a auzit și s-a săturat să tot audă de ele. Despre Palazu Mic ne-a spus că există o așezare de epocă romană și bizantină de sec. IV - VI, dar despre dantelărie nu știe nimic "s-ar putea să fie ceva tranșee".