Secretele cetății de la Hârșova

Joi, 20 Octombrie 2011
1692

Articole de la acelaşi autor

Un monument istoric mai puțin cunoscut publicului larg este Cetatea de la Hârșova. Vorbim mai exact despre o succesiune de fortificații existente de-a lungul unei perioade de timp de peste 18 secole, ce se întind pe o suprafață de aproape 30 ha.Cetatea este suprapusă, în cea mai pare parte, pe orașul actual, fapt ce constituie cea mai impresionantă caracteristică a acesteia. De aceea, și în lipsa unei cercetări amănunțite, pentru mult timp, s-a făcut o confuzie între zidurile medievale cele mai vizibile, și cetatea romană Carsium.În partea dinspre Dunăre, situl se identifică cu una dintre cele mai spectaculoase rezervații peisagistice de pe cursul inferior al Dunării: canaralele din portul Hârșova, element ce îi oferă, din nou, o caracteristică spectaculoasă. Canaralele sunt stânci uriașe, abrupte, care dau peisajului un aspect inedit. Din cetatea de la Hârșova se pot privi câteva elemente foarte deosebite. La Dunăre se află instalația portuară care acoperă toată perioada de funcționare a fortificației, dar ceea ce prezintă cu adevărat interes, este un zid lung, care s-a păstrat cel mai bine până acum, de peste 40 m lungime și cu o înălțime de aproape 15 m, prins între cele două stânci care străjuiesc fortificația. În spatele acestui zid, s-au aflat cândva birouri vamale, magazii de mărfuri, precum și sediul celor ce supravegheau la buna desfășurare a traficului fluvial. Zidul apare în aceeași stare, pe o stampă din prima parte a secolului al XIX-lea. Pe latura de nord a platoului cetății, în incinta cea mai mică, se află "turnul comandantului", turn ce are la momentul actual, o înălțime de peste nouă metri. Accesul la turn era posibil printr-o scară exterioară din care se mai păstrează doar câteva trepte și era destinat controlului pe distanțe mari. De aici se putea observa foarte bine vadul de trecere al Dunării din apropierea orașului.Descoperiri arheologiceCercetările arheologice la cetatea de la Hârșova se derulează neîntrerupt încă din anul 1993. De atunci și până acum, au fost dezvelite părți importante ale incintei de pe latura de vest, și au fost descoperite chiar zidurile unei bazilici creștine, ce urmează a fi cercetată în viitor.O foarte importantă descoperire din fortificația romano-bizantină este poarta de nord a acesteia. Se află plasată mult în interiorul orașului actual. Pentru această descoperire, cercetătorii arheologi și-au concentrat majoritatea eforturilor în ultimii ani.Din nefericire, suprapunerea așezării actuale face imposibilă delimitarea fortificației, rămânând ca săpăturile viitoare să facă acest lucru.Valorificarea cetățiiFiind un obiectiv de mare importanță, cetatea de la Hârșova a fost cuprinsă deja în programele de valorificare. În anul 2009, împreună cu alte fortificații din Dobrogea românească și bulgărească, cetatea a făcut obiectul unui program de valorificare turistică prin modelare tridimensională.Momentan, cetatea se află în așteptarea unui alt program de protejare prin împrejmuire și de valorificare turistică, împreună cu cetatea de la Capidava și Pantelimonu. Pe lângă aceasta, Hârșova a fost trecută în Programul Național de Restaurare al Ministerului Culturii, ce vizează restaurarea a trei obiec-tive majore ale fortificației: instalația portuară, turnul comandantului și poarta de nord a cetății."Suntem pe drumul bun și avem toată speranța că autoritățile vor sprijini demersurile noastre de a salva din cetate ce se poate salva, dat fiind faptul că se află sub orașul actual. Noi ducem o campanie permanentă de prezentare a obiectivului în comunitatea locală, astfel încât, atitudinea oamenilor să se schimbe, cetatea să nu mai fie văzută ca un obstacol în calea dezvoltării și modernizării. În condițiile în care Hârșova nu dispune de resurse pentru dezvoltare, valorificarea turistică a cetății, care a început deja, poate reprezenta o alternativă la noua imagine a localității actuale. În plus, cred că a venit momentul să învățăm că respectul pentru istorie, pentru moștenirea culturală, înseamnă respect pentru noi și garanția pentru generațiile viitoare" a declarat, pentru "Cuget Liber", Constantin Nicolae, cercetător la MINAC și responsabil științific al șantierului de la cetatea Hârșova.


Articole pe aceeasi tema

Miercuri, 19 Octombrie 2011
Stire din Cultură-Educație : Teatrul Odessa prezintă "Lacul Lebedelor"
Miercuri, 19 Octombrie 2011
Stire din Cultură-Educație : Concert în memoria lui Ion Dolănescu
Miercuri, 19 Octombrie 2011
Stire din Cultură-Educație : Recital extraordinar de pian la Medgidia
Pagina a fost generata in 0.2959 secunde