€ 4.7231
£ 5.2496
$ 4.2103

Scandalul Capidava. Enigmele unei afaceri de milioane de euro

Ştire online publicată Vineri, 21 Octombrie 2016. Autor: Simona ANGHEL
Poate că mulți constănțeni, mai pragmatici din fire, ar spune ce atâta scandal cu Capidava asta, un morman de pietre, un purcoi de bani europeni, pentru ce?, că și așa nu ajunge mai nimeni pe acolo, la 90 de kilometri de Constanța, adică peste o oră de mers cu mașina, iar în municipiu sunt atâtea altele de restaurat. Există însă și… reversul medaliei, atunci când te gândești la ce averi fabuloase se fac prin alte țări pe seama acestor vestigii arheologice care, bine întreținute și conservate, cresc bugetul local și asigură un confort autorităților locale. 


Citește și Capidava și DNA! Sau cum să "îngropi" 16 milioane de euro la margine de județ


Intrat în centrul atenției ca urmare a verdictului dur pus de Comisia Națională „Limes”, șantierul de la Cetatea Capidava ar putea secătui bugetul județului Constanța, în cazul în care se depășesc termenele stabilite în proiectul pe fonduri europene accesat în anul 2013. 


Reamintim: „Situația actuală a monumentului este deosebit de gravă. Astfel, ceea ce se găsește la fața locului în șantierul abandonat de peste 10 luni, în absența unui constructor care să finalizeze proiectul, este o reconstrucție perimetrală a cetății, cu intrări sub arcadă de cărămidă în turnuri, cu zone în care, peste structura originală preexistentă începerii lucrărilor în 2015, s-a ajuns până la dublarea înălțimii păstrate a curtinelor. Consecință directă a modului în care s-a proiectat, avizat și executat intervenția asupra zidurilor, turnurilor și a celor două porți (principală și secundară - poternă)”. 


De ce s-a ajuns până aici? 


Am încercat să aflăm, ieri, de la Magda Tiță, directorul Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Constanța, și de la arhitectul aceleiași direcții, Laura Tudose, de ce nu s-au sesizat din timp aceste derapaje de la adevărul istoric. 


„Încă de vara trecută, responsabilul de șantier, domnul Ioan Carol Opriș, a făcut memorii către Ministerul Culturii, pentru a sesiza discrepanțe în ceea ce privește realizarea proiectului. Au existat rapoarte de cercetare arheologică adresate ministerului, responsabilul fiind implicat permanent și sesizând minis-terul în numeroase rânduri, ca să se știe că Ioan Carol Opriș nu a stat și s-a uitat. Și noi ne întrebăm de ce atâta lipsă de reacție și am vrea răspunsuri”, ne-a declarat directorul Magda Tiță. 


„Este un proiect foarte mare, există nu știu câte bibliorafturi de proiect și avi-zarea la Ministerul Culturii. Credem că la execuție s-au produs niște derapaje, poate și din cauza vitezei cu care a fost nevoie să se lucreze, pentru că trebuia respectate niște termene, ca să nu se piardă fondurile europene. Primul era la sfârșitul anului trecut. Noi am vizat lucrarea în vara lui 2015, când încă se mai făcea cercetare și de-abia primiseră materialul de șantier pentru completări. Atunci, domnul Opriș ne-a arătat care sunt punctele lui critice și erau discuții între specialiști la cel mai înalt nivel, ce să păstreze și ce să completeze. Au apărut probleme de concept între domnul Opriș și doamna Anișoara Sion, expert în Ministerul Culturii, specializată pe arheologie, care a stat pe șantier permanent. Nu s-au înțeles întotdeauna privind conceptul de restaurare. Dispute de specialiști la care noi nu aveam de ce să ne amestecăm”, a adăugat arhitectul Laura Tudose. 


La mediere! 


În cele din urmă, Ioan Opriș, neputând să se înțeleagă cu proiectantul și cu executantul, a apelat la medierea Ministerului Culturii. 
„În urma completărilor care au sărit în ochii tuturor, domnul Opriș a mai făcut un memoriu, domnul ministru ni l-a trimis nouă să vedem ce se întâmplă, noi am trimis Consiliului Județean și am cerut și ministerului o comisie, justificând faptul că nu este de nivelul nostru de competență. Asta se întâmpla în luna februarie… Abia acum, în septembrie, s-a reușit să se facă această vizită. Și care judecă abia acum conceptul de restaurare”, a spus același arhitect. 


Întrebată dacă este prea târziu pentru a se mai interveni, Magda Tiță a afirmat că se mai pot repara lucruri foarte mici: „Domnul Țentea, președintele Comisiei Naționale a Arheologilor, făcând o glumiță și declarându-se mai optimist, a zis că se mai poate face ceva pe ici - pe colo. Dar este neapărată nevoie de opinia unui expert”. 


Altele erau prioritățile investiționale 


Directorul Magda Tiță așteaptă cu interes răspunsurile pe care le vor oferi Consiliului Județean Constanța, în scris, proiectantul, constructorul și dirigintele de șantier: „E foarte important dacă se vor primi aceste lămuriri, poate că vor exista și explicații”.
La ora actuală, deși CJC a dat ordin de continuare a lucrărilor, la cetatea Capidava nu se lucrează, pentru că șeful șantierului se opune unor noi lucrări, acum în pragul anotimpului ploios. 


În final, întrebată dacă ar fi să ofere o listă a priorităților… patrimoniale, care necesită urgentă intervenție, șeful direcției a pus pe primul loc Bisericile de cretă de la Murfatlar, apoi cavoul Hypogeu și în al treilea rând Edificiul Roman cu Mozaic. 


v v v


Vom publica, într-o ediție viitoare, și opinia Consiliului Județean Constanța vizavi de aceste fonduri imense, aproape 16 milioane de euro, care riscă să fie pierdute. 


Distribuie :

Articole de la acelaşi autor

Top ştiri din ultimele 7 zile

ziare & stiri Revista presei
Pagina a fost generata in 0.7594 secunde