Sărbătoarea Rusaliilor, tradiții și semnificații

Tradițiile de Rusalii se întemeiază pe credința în viața veșnică, în existența spiritelor rele (diavoli) și în posibilitatea de mijlocire înaintea lui Dumnezeu pentru sufletele celor adormiți.

Rusaliile - "Pogorârea Duhului Sfânt" - se prăznuiesc întotdeauna duminica, la cincizeci de zile după Învierea Domnului. În ajunul acestei duminici, sâmbăta dimi-neața, se face pomenirea morților. În popor, această sâmbătă este numită "Moșii de Vară", "Moșii de Rusalii" sau "Moșii cei Mari".

Sărbătoarea Rusaliilor este deosebit de importantă, dovadă că se întinde de-a lungul a trei zile, pline de ritualuri, interdicții și foarte multe pericole. În Sâmbăta Morților, ce precede Duminica Rusaliilor, gospodinele se îngrijesc să dea de pomană pentru sufletele răposaților.

Deosebit de importante sunt vasele noi de lut, frumos decorate, în care vor adăsta bucatele. Cel mai adesea se făceau colaci, plăcinte, alivenci, mân-căruri din carne de miel sau diferite fierturi. Alături se așezau căni de lut cu lapte, apă rece de fântână sau vin, fiecare după cât de avut era. Existând credința că la Moșii de Rusalii răposații se trezesc și pleacă către Valea cu Dor, erau interzise numeroase activități. 

Nu se arunca afară gunoiul și nu se mătura pentru a nu deranja sufletele celor "care stau după ușă până a doua zi, când, după terminarea liturghiei, își iau zborul către cer". 

De asemenea, pentru a fi feriți de pierderi și de alte necazuri era bine ca prima plăcintă ce era scoasă din cuptor să fie frântă în trei și dată de pomană la cei săraci.