Să ne amintim de poetul și dramaturgul Grigore Sălceanu!

În aprilie, i-a venit rândul poetului și dramaturgului Grigore Sălceanu, născut la Galați, pe 23 aprilie 1901. Studiile preuniversitare le-a urmat în orașul natal, apoi la Tulcea și la Liceul "Mircea cel Bătrân" din Constanța, iar studiile universitare și postuniversitare le-a absolvit la Facultatea de Litere și Filosofie, din cadrul Universității București și Sorbona (Franța).

Potrivit bibliotecarului Ionuț Druche, Grigore Sălceanu s-a întors la Constanța, în anul 1927, a fost numit profesor de franceză la Liceul "Mircea cel Bătrân" și, totodată, a început să publice poezii la principalele reviste de cultură din Constanța. În anul 1936, el a întemeiat la Constanța un cenaclu literar, pe care l-a condus timp 20 de ani.

Scriitorul a murit pe 19 iulie 1980, la Constanța.

Biblioteca Județeană "Ioan N. Roman" deține manuscrise ale lui Grigore Sălceanu. Dintre volumele sale de versuri, amintim: "Flori de mare", "Fierbea azi-noapte marea", "Nopți pontice", "Poemul creațiunii", iar ca dramaturgie, "Ovidius" (tragedie în cinci acte), "Tropaeum Traiani" (dramă în versuri), "Țara vânturilor" (piesă în proză).

Pentru traducerile din lirica franceză ("Omul și marea", de Charles Baudelaire, "Napoleon II", de Victor Hugo, și "Nevermore", de Paul Verlaine), el a primit Premiul de poezie al Institutului de literatură, în anul 1925. De asemenea, el a mai fost distins cu Premiul de poezie "Ioan N. Roman", pentru poemul "Bairamdede", în 1934, și Premiul de poezie "Adamachi", decernat de Academia Română, pentru poemul "Fata de împărat", în 1943.