X
X
Mai multe ştiri online:
Strigăt de disperare al unei învățătoare:

"Recunoașteți că învățământul românesc nu este GRATUIT!"

Ştire online publicată Vineri, 12 August 2016. Autor: Simona ANGHEL
Starea de tensiune din învățământul românesc s-a resimțit și ieri, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Constanța, unde s-a desfășurat ședința festivă a celui mai amplu forum al oamenilor școlii din 2016 - al XXXVIII-lea Congres al Asociației Generale a Învățătorilor din România (AGIRo).

Chiar din debutul întâlnirii, prof. Viorel Dolha, președintele AGIRo, și-a mărturisit public dezamăgirile vizavi de situația actuală a educației românești. "Dacă până acum nu am ridicat problema salariilor, din păcate, acum se impune discutată, pentru că încep să vină la catedră tinerii care atunci când au fost elevi nu au obținut nici măcar o mențiune în clasele primare.

Facem pregătire, noi, profesorii, și învățăm cum să lucrăm cu metodele cele mai grozave, dar care presupun să-ți cunoști elevul. Ne reîntâlnim cu copiii pe care i-am avut în clasele primare și care recunosc cum regresează în gimnaziu. Cazul cel mai grav este al profesorilor care au o singură oră pe săptămână și care, ca să ajungă la o normă de 18 ore, trebuie să se prezinte în fața a sute de elevi și ajung să termine anul școlar și să nu-și cunoască elevii.

Vorbim de programe școlare care sunt făcute fără a fi pilotate sau fără să aibă o expertiză serioasă. Se întâlnește un grup de lucru care pune ceva pe hârtie după care se supune la vot. Se emit idei exhaustive, fie legate de manuale, fie de programe școlare, după care dau vina pe legislativ că nu le permite îmbunătățirea decât la anumite intervale de timp, de 10-12 ani. Nu mai departe manualele de istorie care încă prezintă pe hartă Iugoslavia, în loc de Serbia", a declarat prof. Dolha.

Grava problemă a educației primare

Sătulă de discursuri politicoase și de formalism, prof. Manuela Coroi, de la Școala Gimnazială nr. 169, din Sectorul 6 București, a cerut dreptul la cuvânt în momentul în care prof. Andreea Artagea, inspector școlar general adjunct, a solicitat puncte de vedere din sală referitoare la definirea învățământului românesc.

"De fiecare dată vorbesc în plen și spun același lucru: atâta timp cât nu se pleacă de la zero și nu se recunoaște că învățământul nu este gratuit, cât nu se întrunesc comisiile… Asta apropo de un răspuns al unui domn ministru care spunea că nu se întrunesc comisiile ca să se aprobe un buget, că acei oameni care fac programele sunt bine pregătiți, dar noi, cei de la catedră, nu avem viziunea respectivă. Toți vorbesc politicos, toți afirmă că sunt bine pregătiți, cei care sunt în comisii au pregătire multilateral dezvoltată, iar voi trebuie să tăceți și să acceptați produsul făcut de comisia excelentă. În 20 de ani eu nu am primit nicio cretă, nicio coală de hârtie, nimic, ne descurcăm cum putem, apoi suntem puși la zid că solicităm ajutor din partea părinților, bineînțeles interpretat sub o formă sau alta, dar la care apelăm pentru a ne putea desfășura actul pedagogic într-un mod civilizat și plăcut pentru copii. Până la urmă am putea susține lecțiile doar oral, iar asta putem să facem toți, să ne opunem. Numai că oamenii au obosit în învățământ și să se opună și să-și expună opiniile, pentru că de fiecare dată au primit același răspuns și același blocaj.

Se tot vorbește de modelul finlandez, dar care nu presupune 32 de copii la clasă. Ni s-au băgat obligatoriu peste 30 de copii. Unde este eficiența? Unde este învățământul centrat pe elev? Aceste teorii unde sunt aplicabile? Cum poți să acorzi atenție tuturor copiilor în aceeași măsură, când se mai adaugă și integra-rea unui elev cu nevoi speciale? Ai 45 de minute de curs și 32 de elevi, câte minute îi acorzi fiecăruia. Domnii inspectori și secretari de stat pleacă toată ziua în călătorii și schimb de experiență, dar să vină și să aplice benefic învățământului nu doar să povestească ce frumos a fost în Finlanda și ce frumos este sistemul lor de învățământ. N-or să aibă niciodată ăia 32 de elevi în clasă cu care să lucreze pe un salariu de nimic. Ca să nu mai spun că au toată logistica asigurată la clasă, în timp ce noi trebuie să ne zbatem să facem rost de materiale, să ne ajungă bănuții de la o lună la alta, să acordăm atenție fiecărui copil din cei 32… Gândiți-vă la câte trebuie să se gândească un învățător care petrece patru ore cu copilul în clasă! Învățătorul este pus acolo să desfășoare un act de predare, să dăruiască acelor copii șansa la un viitor mai bun, nu să se gândească la soluții materiale", a mai declarat pentru "Cuget Liber" învățătoarea din Capitală.

În final, am întrebat-o ce și-ar dori să se schimbe. "Mi-aș dori să fie schimbați toți oamenii, de sus în jos, și să vadă cu ce se mănâncă pâinea de dascăl, pentru că mulți de acolo nu au mai fost de ani buni la catedră și freacă toată ziua scaunele de la birouri!".

Distribuie :

Articole de la acelaşi autor

Top ştiri din ultimele 7 zile

ziare & stiri Revista presei
Pagina a fost generata in 0.4053 secunde