Prof. Ioan Băraru: "Situația este gravă, spre dezastru!"

Întrucât la liceele teoretice procentul de promovare a fost de peste 70%, iar la cele industriale promovabilitatea nu s-a ridicat peste 20-24%, se impune, în opinia Ecaterinei Andronescu, un sistem de Bacalaureat diferențiat, cu rute profesionale post-bacalaureat diferite.

Pe marginea acestei idei am purtat un dialog cu Ioan Băraru, "Profesorul Anului 2011", cadru didactic emblematic pentru învățământul constănțean de elită, cunoscut pretutindeni drept cel care a uimit NASA.

-Cum ar trebui să arate bacalaureatul pe viitor

- Consider că cel mai adecvat ar fi să se introducă bacalaureat diferențiat pentru tipurile de profile. Dar și valoarea Bacului, dacă se va ține cont în învățământul superior, să fie, de asemenea, adecvat. Spre exemplu, cu un bac științific de la noi să poată să acceadă la facultăți foarte dificile, precum Automatică, Informatică, Electronică, iar cu un bac profe-sional, la facultăți sau colegii exact cum este în Franța. Ei aplică acest sistem de 50-60 de ani și lucrurile decurg foarte bine.

- Aveți idee ce procente de promovabilitate au francezii?

- Procentul de elevi care termină clasa a XII-a și apoi trec bacul este de până în 2%. Și aceasta pentru că ei după ce termină 12 clase încep să facă pregătire pentru bacalaureat doi sau trei ani, în funcție de profilul ales mai departe. Spre exemplu, pentru informatică, electronică sau alte inginerii fac trei ani și învață numai matematică, fizică și ce mai au ei acolo. Și cu acele trei materii intră în Bac și iau examenele 80-90%.

Pe când la noi, la clasa a XII-a ne mirăm că iau numai 45%. Dar noi suntem foarte mult peste ei ca și instrucție. Este cu totul altceva. La școli particulare se fac, de regu-lă, trei ani, la școli de stat - doi ani.

- Și totuși procentul de față este considerat un dezastru.

- Ceea ce nu prea s-a discutat este faptul că la noi nu au participat foarte mulți la această sesiune. De la un an la altul se înregistrează din ce în ce mai puțini. Și situația este într-adevăr gravă, spre dezastru. Probabil că în viitorul apropiat vom ajunge să facem și noi aceeași chestiune: liceul de cultură generală și apoi pregătirea pentru bac, pentru diverse profile.

- Așadar, o vedeți ca soluție pentru a îndrepta actuala situație?

- Nu avem ce să îndreptăm. Toată lumea merge pe calea minimei rezistențe, pentru că asta este reacția naturală a elevului. Nu mai este elevul de astăzi, cel care eram noi acum 25 de ani. Eu am terminat liceul acesta în anul 1969 și învățam la toate materiile fără să mă întrebe nimeni nimic. Nu se punea problema, pentru că era în firea lucrurilor. Ce faci? Ești elev, deci trebuie să înveți. Astăzi sunt alte opțiuni în jur.

- Diploma nu mai are aceeași valoare?

- Da, nu mai are aceeași valoare și nici noi nu mai trebuie să i-o dăm. Adică bacalaureatul este un examen de sfârșit de capitol. Nu trebuie să-i folosească nicăieri. Eu nu văd ce utilitate ar avea diploma de Bac să îl admită la nu știu ce facultăți. Dacă s-ar face ca în Franța "prèparation du Bac" atunci ar fi altă treabă, dar ăia nu mai fac facultate de cinci ani, ci de doi sau de trei ani în comple-tarea acelei pregătiri. Este un nonsens, de exemplu, să faci geografie și să dai la automatică.

- Cât de vinovați sunt pro-fesorii pentru acest eșec?

- Este ilogic, atâta timp cât același profesor are și olimpici și corijenți. Însă problema va fi gravă peste câțiva ani. Peste 10 ani o să se vadă că nu mai avem profesori. În sensul că actualele generații sunt foarte slab pregătite, nu s-a prevăzut un sistem de pregătire instituționalizată a profesorilor și s-au făcut cam multe experimente didactice în școala noastră și nu prea e bine. Lucrurile se schimbă foarte tare și situația va fi din ce în ce mai complicată. Trebuie să adoptăm de urgență "prèparation du Bac" pentru că nu o să mai fie elevii la fel de bine instruiți în timp și o să aibă nevoie de acei doi ani de învățat numai la fizică, numai la matematică sau ce mai au ei.