Prelucrarea lemnului, la nivel de artă, la Constanța

284
Prelucrarea lemnului, la nivel de artă, la Constanța - artalemn-1588001873.jpg

Articole de la același autor

Reprezentanții Muzeului de Artă Populară din Constanța le aduc la cunoștință locuitorilor de la malul mării că în expozițiile care sunt organizate periodic la sediul instituției, se poate admira și arta prelucrării artistice a lemnului, meșteșug în care țăranul român din zonele bogate în păduri a excelat de-a lungul timpului.

Aceasta este ilustrată în expoziția permanentă a muzeului printr-o mare varietate de obiecte, așa cum sunt piesele din inventarul pastoral și cele de uz gospodăresc, piesele legate de ceremonialul nunții sau cele de mobilier.

"Din categoria pieselor din inventarul pastoral iese în evidență, prin excepționala valoare artistică, tiparul de caș acoperit în întregime cu crestături, cu formă antropomorfă. Realizate din lemn de paltin, de fag sau de carpen, tiparele de caș sunt un fel de ștanțe cu ajutorul cărora se imprimă, prin presare, pe calupurile de brânză sau caș, modelul conceput ca o complexă dantelărie. Tiparele de caș sunt specifice zonelor cu tradiție pastorală, precum Țara Vrancei, Bran, Valea Bistriței, Valea Prahovei, Covasna.

Remarcabile pentru valoarea lor artistică sunt și căucele purtate de păstori și pădurari la cingătoare sau în traistă. De diferite mărimi și forme, căucele cioplite dintr-o singură bucată de lemn aveau o certă valoare artistică și un rol practic, funcțional, fiind folosite pentru a bea apă. Acestea se remarcă prin toarte elegante, decorate cu motive tradiționale, găvanul fiind acoperit cu motive florale, fitomorfe (frunza de stejar, ghinda), zoomorfe (căprioara cu puiul) și geometrice.

De asemenea, există și căuce pe toarta cărora apare incizat inclusiv anul realizării, așa cum este căucul din expoziția permanentă a Muzeului de Artă Populară Constanța, realizat, după cum reiese din decorul incizat, în anul 1903. Din categoria inventarului pastoral fac parte și lingurile și linguroaiele", a declarat directorul muzeului, Maria Magiru.

XXX

În ceea ce privește piesele cu valoare ceremonială, la acest capitol atrag atenția baltagul de nuntă și bastonul de vornic, specifice Moldovei, crestate cu simboluri străvechi, precum dinții de lup și cu intarsii metalice care le sporesc frumusețea.

Expoziția este completată cu un scaun din Transilvania, cu spătar traforat și decor incizat și pirogravat, precum și cu o ladă de zestre din Transilvania, din scânduri de fag, cu decor puternic geometrizat, realizat prin incizare. Desigur, și Dobrogea este reprezentată în expoziții, prin roțile de tors. 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 1.804 secunde