Povestea navei incendiate de pirați ajunsă sit arheologic la Muzeul Marinei Române
Articole de la același autor
Șase elevi din Cernavodă, proaspeți absolvenți de canto
07 August 2018
Admiterea de toamnă la Universitatea "Ovidius". Ce facultăți sunt la mare căutare
17 Septembrie 2018
Eveniment important în shipping-ul constănțean. Recunoaștere pentru "Cuget Liber" și Histria Group
11 August 2018
Semnal de alarmă cu privire la fondurile care se strâng în școli. "Nu sunt obligatorii, ele fiind chiar ilegale"
13 Septembrie 2018
Muzeul Marinei Române este organizat, la acest moment, pe criteriul tematico-cronologic, în conformitate cu periodizările istoriografiei clasice, și are patru sectoare distincte - epocile Istorie veche, Istorie medievală, Istorie modernă și Istorie contemporană. Toate acestea le sunt prezentate vizitatorilor pe parcursul a 22 de săli, la care se adaugă spațiul exterior dedicat expunerii permanente a unor obiecte originale de mari dimensiuni.
În expoziția de bază a Muzeului Național al Marinei Române, a declarat directorul instituției de cultură, comandorul Marius Laurențiu Rohart, unul din punctele de atracție pentru vizitatori este un superb sit arheologic submers, prezent în sala dedicată perioadei grecești și care cuprinde elemente dintr-o epavă a unei nave comerciale grecești datând din secolul III î.Hr.
"Acest sit, descoperit în avanportul Mangalia, are o deosebită valoare pentru istoriografia și muzeele din România. Nava grecească avea o lungime de aproximativ 35 de metri și o lățime de șase metri și naviga, cel mai probabil, dinspre unul din centrele comerciale ale lumii grecești, îndreptându-se către Callatis. Se presupune că la intrarea în acest port a fost interceptată de pirați și incendiată. Cel mai probabil nava s-a pus pe nisip, pentru că o mare parte din încărcătură a fost păstrată intactă. Un alt argument pentru această ipoteză este și adâncimea mică, de șase metri, la care a fost descoperită", a precizat directorul.
Acesta a mai spus că epava a fost semnalată pentru prima dată în toamna anului 1969, de către o echipă de scafandri militari condusă de comandorul Scarlat. La acel moment, ofițerul de marină Constantin Scarlat, om de știință și scafandru de excepție, fondator de școală în domeniu, împreună cu copiii și adolescenții din clubul său de acvanauți, a făcut descoperiri importante pentru istoria localităților de pe litoralul românesc.
Tot atunci, el a imortalizat pe peliculă aspecte inedite din împărăția tăcerii și a scos la suprafață peste 2.000 de obiecte de ceramică, piatră și fier datând de peste 20 de veacuri.
"Acesta a reușit să salveze câteva fragmente din bordajul navei grecești, mai sus amintită, precum și obiecte aparținând echipajului, acestea fiind incluse ulterior patrimoniului muzeului nostru. Dintre obiectele originale descoperite în acest sit, amintim o bucată de lemn din copăstia navei, țigle și olane de factură grecească, topoare de abordaj folosite pe ambarcațiunile grecești, amfore, dar și proiectile de piatră utilizate de pirați, foarte probabil împreună cu săgeți aprinse", a completat directorul.
În expoziția de bază a Muzeului Național al Marinei Române, a declarat directorul instituției de cultură, comandorul Marius Laurențiu Rohart, unul din punctele de atracție pentru vizitatori este un superb sit arheologic submers, prezent în sala dedicată perioadei grecești și care cuprinde elemente dintr-o epavă a unei nave comerciale grecești datând din secolul III î.Hr.
"Acest sit, descoperit în avanportul Mangalia, are o deosebită valoare pentru istoriografia și muzeele din România. Nava grecească avea o lungime de aproximativ 35 de metri și o lățime de șase metri și naviga, cel mai probabil, dinspre unul din centrele comerciale ale lumii grecești, îndreptându-se către Callatis. Se presupune că la intrarea în acest port a fost interceptată de pirați și incendiată. Cel mai probabil nava s-a pus pe nisip, pentru că o mare parte din încărcătură a fost păstrată intactă. Un alt argument pentru această ipoteză este și adâncimea mică, de șase metri, la care a fost descoperită", a precizat directorul.
Acesta a mai spus că epava a fost semnalată pentru prima dată în toamna anului 1969, de către o echipă de scafandri militari condusă de comandorul Scarlat. La acel moment, ofițerul de marină Constantin Scarlat, om de știință și scafandru de excepție, fondator de școală în domeniu, împreună cu copiii și adolescenții din clubul său de acvanauți, a făcut descoperiri importante pentru istoria localităților de pe litoralul românesc.
Tot atunci, el a imortalizat pe peliculă aspecte inedite din împărăția tăcerii și a scos la suprafață peste 2.000 de obiecte de ceramică, piatră și fier datând de peste 20 de veacuri.
"Acesta a reușit să salveze câteva fragmente din bordajul navei grecești, mai sus amintită, precum și obiecte aparținând echipajului, acestea fiind incluse ulterior patrimoniului muzeului nostru. Dintre obiectele originale descoperite în acest sit, amintim o bucată de lemn din copăstia navei, țigle și olane de factură grecească, topoare de abordaj folosite pe ambarcațiunile grecești, amfore, dar și proiectile de piatră utilizate de pirați, foarte probabil împreună cu săgeți aprinse", a completat directorul.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Articole pe aceeași temă
Miercuri, 12 Septembrie 2018
Luni, 25 Iunie 2018
Sâmbătă, 23 Iunie 2018
Marţi, 19 Iunie 2018
Miercuri, 23 Mai 2018
Vineri, 17 August 2018
Marţi, 07 August 2018
Luni, 06 August 2018
Joi, 02 August 2018