Povestea monumentului de la Adamclisi. "Este unic în lume"

Joi, 27 August 2015
1261
Monumentul de la Adamclisi, considerat unul dintre cele mai importante vestigii de pe teritoriul României, este unic în lumea romană, declară arheologul Gheorghe Papuc. Cel mai important monument antic de pe teritoriul României, Tropaeum Traiani, se află la 60 de kilometri de Constanța, la nord de comuna Adamclisi. 


Cel care a descoperit monumentul este istoricul și arheologul Grigore Tocilescu, care cataloghează mo-numentul "actul de naștere dăltuit în piatră al poporului român". O serie de controverse au fost legate și de acest monument. Erau păreri care au susținut că partea superioară a monumentului triumfal ar fi fost copiată după cel ridicat de Augustus în anii 7-6 a. Chr în Alpii francezi, în localitatea Turbie, lucru infirmat de arheologul Gheorghe Papuc: "Monumentul nostru este unic!"


Gheorghe Papuc povestește că tocmai datorită valorii istorice deosebite, mo-numentul a fost supus unei reconstituiri în anul 1977, după un model ipotetic al vechiului monument care se afla în ruine. Dimensiunile impresionante pot fi zărite cu ușurință din satelit. Ansamblul, din care făcea parte monumentul triumfal, mai cuprindea un altar militar și tumul funerar, în care este înmormântat un comandant militar. A fost construit între anii 106 -109 d.H de către împăratul Traian și este dedicat Zeului Marte.


Inexistent în manualele școlare
Papuc a declarat că monumentul de la Adamclisi are o înălțime de 39 de metri și o formă circulară cu un diametru de 38 de metri. Nucleul cilindric care se ridică din mijlocul monumentului către cer are 12,6 metri înălțime și un diametru de 31 de metri. 


De asemenea, era îmbrăcat în blocuri de piatră care se continuau cu un rând de metope în număr de 54. Din cele 54 de metope inițiale se mai păstrează doar 48, sculptate în basorelief cu scene din timpul luptelor cu geto-dacii. Platforma circulară din jurul nucleului cilindric este formată din 9 trepte de piatră. În partea superioară se găsește trofeul bifacial, care înfățișează o armură cu patru scuturi cilindrice care este, de fapt, un trunchi îmbrăcat în armură clasică, cu arme de luptă, la picioarele căruia se găsesc și arme. La baza trofeului se află două grupuri statuare fiecare conținând reprezentarea trupurilor a trei captivi. 


Arheologii au descifrat una din fețele nucleului cilindric, unde se află o inscripție din care reiese că monumentul este închinat "Zeului Marte Răzbunătorul" de către "Nerva Traian August, împărat și cezar, învingătorul germanilor și dacilor, fiul divinului Nerva, mare preot, pentru a XIII-a oară tribun. Tot potrivit inscripției, Nerva Traian August este pentru a VI-a oară împărat și pentru a V-a oară consul și părintele patriei.


Cele 54 de metope din calcar de Deleni, aflate de jur împrejurul monu-mentului, înfățișează în basorelief scene de război. Aceste metope sunt, de fapt, niște lespezi în formă dreptunghiulară, având o înălțime de 1,48 -1,49 metri. Deasupra metopelor se află o friză cu 26 de creneluri, din care, din păcate, s-au păstrat doar 23, sculptate și ele în basorelief, alcătuind coronamentul nucleului circular.


Gheorghe Papuc a afirmat că această construcție are o valoare extraordinară pentru istoria noastră: "Este un vestigiu antic care relatează și ne oferă foarte multe informații despre o perioadă istorică a înaintașilor noștri. Din păcate, în manualele școlare, acest monument, cartea de vizită a acestui neam, nu este deloc tratat".


Pagina a fost generata in 0.3007 secunde