"Placiditatea românilor vine dintr-o indolență a non-trăirii, a non-demnității intelectuale"

Profesorul Marin Mincu și-a lansat, ieri, la Colegiul Național Pedagogic "Constantin Brătescu", lucrarea "Cvasitratat de/spre literatură" un ghid de înțelegere a literaturii și a personalității criticului și scriitorului.
Prezent în fața elevilor, Marin Mincu a rememorat câteva figuri care i-au marcat studenția, cum ar fi scriitorul Marin Preda: "Pe mine Preda m-a impresionat în mod neplăcut, lucru pe care trebuie să-l luați și ca o formă literară… Era un tip îngrozitor de urât. La vârsta studenției avem un anumit mod de a comunica și de a empatiza cu cei din fața noastră și pe baza unui anumit concept de constituție fizică. Evident că G. Călinescu, genialul Călinescu, avea obiceiul de a fixa o studentă cu atâta incandescență a privirii, încât aceasta, până la urmă, leșina. Preda mă uimea pentru că era un tip foarte posomorât, se vedea că era măcinat de ceva, de o anumită stare interioară negativă, nu părea că vrea să comunice. Ca student, am reținut de la el o idee: hărțuit de critici, spunea că are o problemă: încă nu știa cum să rezolve tema povestitorului".
Prof. Mincu le-a vorbit liceenilor și despre una dintre temele sale predilecte, și anume autenticitatea: "Problema mea fundamentală a fost chestiunea autenticității. Nu numai a autenticității scriiturii ci și a autenticității trăirii. Căci problema fundamentală a generației lui Eliade era problema autenticității trăirii. Eu spun că, pentru a atinge autenticitatea scriiturii, un concept greu de ingurgitat la noi, trebuie să ai o intensă trăire. Fără ea nu poți fi un scriitor autentic".
Controversatul Dracula, subiect generos de istorie, romane sau filme, își depășește condiția de vampir prin mâna lui Marin Mincu, care ne prezintă, în al său "Jurnalul lui Dracula", o altă abordare a voievodului: "Am vrut să propun o altă ipostază, pentru că mi-am dat seama că suntem foarte placizi. Placiditatea românilor vine dintr-o indolență a non-cunoașterii, a non-trăirii, a non-demnității intelectuale. Mi s-a părut că trebuie să ieșim din acest statut, care ne degradează la nivel național, dar mai ales internațional".
Atitudinea negativă față de mitul lui Dracula este contracarată de criticul Marin Mincu prin crearea unui nou profil al acestuia: "Această proiecție în imaginar a fost introdusă într-o circulație universală prin romanul «Dracula» al lui Bram Stoker, care a schimbat perspectiva asupra unui personaj istoric, mitic și legendar al nostru. În istorie, noi nu suntem cunoscuți decât prin acest voievod, Vlad Țepeș. Am încercat să găsesc varianta italiană a acestui personaj și, dintr-un simplu conte Dracula cum îl numește Bram Stoker - ceea ce este o insultă, pentru că istoria noastră nu are la nivelul aristocrației acest termen al ierarhiei -, l-am numit un principe al Renașterii, care devine un exponent al Valahiei". Astfel că demersul lui Marin Mincu vine să reproiecteze figura legendară a lui Dracula într-un cadru onorabil: "Noutatea interpretării mele este de a-i da acea dimensiune existen-țială autentică și o dimensiune intelectuală, a-l scoate din zona degradantă în care era menținut și a-l proiecta într-un mediu care era în principiu foarte cultural", precizează criticul.
Lucrarea "Cvasitratat de/spre literatură (A fi mereu în miezul realului)" a apărut la editura Paralela 45, conținând o colecție de interviuri din diverse publicații culturale, care portretizează figura lui Marin Mincu, texte inedite semnate de acesta, publicate între 1972 și 2009, o bibliografie a scriitorului și un tabel cronologic realizat de George Popescu. De asemenea, într-unul dintre capitole regăsim scrisorile pe care autorul le-a primit de la Emil Cioran în perioada 1987 – 1989, precum și povestea eșecului întâlnirii cu Eugen Ionescu.