Paștele blajinilor. Tradiții și obiceiuri la români

Paștele blajinilor sau Paștele morților ori Paștele Mic reprezintă în sine amintirea tuturor celor ce au adormit întru Domnul, fie ei pregătiți - spovediți, împărtășiți și cu lumânare - sau nepregătiți. Credincioșii depun ofrande pe morminte, bocesc morții, împart pomeni, întind mese festive în cimitir, lângă biserică sau la iarbă verde. Această sărbătoare este marcată în Banat, Transilvania, Bucovina și Maramureș, scrie Agerpres.

Sărbătoarea este un prilej deosebit de comemorare a morților, este o zi în care familiile se reunesc, la cimitir, pentru a se bucura de Lumina Învierii, împreună cu cei dragi, plecați dintre noi. Se crede că de Paștele Blajinilor sufletele morților sunt libere și pot gusta din mâncărurile pregătite special pentru ei și date de pomană. 

Se spune că Blajinii ar fi reprezentări ale oamenilor primordiali sau ale strămoșilor, că ei ar fi luat parte la facerea lumii și că, de atunci, susțin stâlpii de sprijin ai Pământului. Creștinismul i-a adoptat transformându-i într-o categorie aparte. Au calități morale deosebite, precum bunătatea, blândețea și simplitatea, care-i fac adevărate modele pentru oameni. Ei sunt foarte buni la suflet, credincioși, blânzi și înțelepți. Se crede că Blajinii se bucură foarte mult de această sărbătoare și de legătura dintre ei și oameni, care se menține prin intermediul acestui praznic.