Palatul Administrativ, instituție inaugurată în prezența națiunii (galerie foto)

Din 1892 datează prima mențiune a Palatului Administrativ, așa cum era numită în acea perioadă Prefectura, Primăria purtând titlul de Palat Comunal.
Aflăm, din volumul "Constanța. Aventura unui proiect european", realizat de dr. Doina Păuleanu (editura Ex Ponto, 2003), că în 1892 au avut loc negocieri între primărie și doamna Baratz pentru a-i cumpăra acesteia proprietatea de pe strada Traian, latura dinspre port. Tranzacția, se pare, nu a dus la rezultatul scontat, în 1897, locotenentul M.D. Ionescu, citat de dr. Doina Păuleanu, amintind: "Pentru construirea unui palat administrativ nou s’a votat suma de 265.000 lei; terenul nu e definitiv ales" (p. 420).
Pe 23 iunie 1899, revista "Cultura" tratează subiectul Palatului Administrativ, care situează clă-direa în spațiu și în timp: "Peste 2-3 luni se va începe, suntem bine informați, construcția palatului administrativ pe locul grădinei Belvedere, stăpânită actualmente de Direcțiunea CF" (p. 424).
În 1898, arhitectul Săvulescu va reface imobilul destinat Prefecturii, iar în 1903 antrepriza palatului este adjudecată de inginerul arhitect Titus Cănănău. "O nouă decizie anulează atribuirea menționată și-i acordă lui Daniel Renard posibilitatea de a regândi construcția rezidențială mediană", precizează dr. Doina Păuleanu (p. 427).
Ziarele vremii consemnau momentul inaugurării pietrei fundamentale a Palatului: "Eri dimineață în presența d-lor D. Sturdza, prim ministru, V. Lascăr, ministru de interne, Saligny, a șefilor autorităților civile și militare, a consiliului județean și a unei afluențe enorme venită din întreaga țară a avut loc solemnitatea punerea pietrei fundamentale a palatului administrativ" (ziarul "Constanța, nr. 435, 14 septembrie 1903, citat de dr. Doina Păuleanu, p. 436).
În ceea ce privește arhitectura Palatului Administrativ, criticul de artă dr. Doina Păuleanu susține: "Palatul Administrativ este o clădire sobră cu două nivele, de dominanță orizontală, cu raport echilibrat între plin și gol; scara monumentală conduce către ușa prevăzută cu arcadă în plin centru, susținută pe console puternic reliefate; forma ancadramentului este reluată la cele două ferestre ale corpului central; un balcon pe console cu motive decorative în casete devine element expresiv important; cele trei deschideri dreptunghiulare mari sunt subliniate printr-un brâu, care înscrie în derularea sa trei frontoane; traveele laterale păs-trează forma ferestrelor deja analizate; acoperișul înalt are două lucarne prinse în structura unui element ornamental", arată dr. Doina Păuleanu (p. 427).