Ortodocșii pe rit vechi sărbătoresc astăzi Crăciunul

În Dobrogea, mai multe minorități etnice, printre care armenii, sârbii, rușii lipoveni și ucrainenii au sărbătorile de iarnă conform ritului vechi.

"Cristos dzanav iev haidnetzav!" - "Orhneal e haidniutunan Cristosi!"

Pentru cei 250 de membri ai Comunității Armene din Constanța astăzi este prima zi de Crăciun, ocazie cu care participă la Sfânta Liturghie și sfințirea Aghiasmei Mari, cu mir, de către preotul paroh Avedis Mandalian, protoiereul Parohiei Armene Sfânta Maria. În conformitate cu vechile cutume apostolice primare practicate până în anul 325, cărora le-au rămas fidele doar cele cinci biserici creștine orientale, respectiv Biserica Armeană, Biserica Copta din Egipt, Biserica Abisiniana, Asiriană și Indiană din Regiunea Malabar, armenii sărbătoresc Crăciunul odată cu Botezul Mântuitorului Iisus, care, potrivit tradiției inițiale a creștinismului primar, a fost botezat la vârsta de 33 de ani, în aceeași zi în care s-a născut, respectiv pe 6 ianuarie.

După adresarea tradiționalei urări "Cristos dzanav iev haid-netzav!" (Hristos S-a născut și S-a arătat), urmată de răspunsul "Orhneal e haidniutunan Cristosi!" (Binecuvântată este arătarea lui Christos!), astăzi la prânz, familiile se reunesc în jurul mesei tradiționale încărcate cu cel puțin cinci-șase feluri de mâncare. Nu lipsesc meniurile cu pește preparat cu orez, sarmale în foi de viță umplute cu orez, stafide, mentă și ceapă, brânzeturi, iaurt și dulciuri, fructe uscate, ciorba denumită "Has", din picioare de vită fiartă timp de peste opt ore la foc mic și condimentată cu usturoi, busuioc violet, tarhon și chimen. Urmează puiul umplut cu un amestec de măruntaie, orez și fructe, "Harisa", o pastă din carne de berbec amestecată cu grâu și condimente puternice și stropită cu unt topit, pastramă de berbec sau vită, sugiucul și ghiudemul, la masă fiind oferită pâine nedospită "lavas". Băuturile obișnuite sunt țuica din dude sau caise, denumită "ori", și vinul negru dulce.

Pe masa lipovenilor - "haladeț", "lapsa", "vareniki"

În timp ce noi îl sărbătorim sâmbătă, 7 ianuarie, pe Sfântul Ioan Botezătorul, creștinii ortodocși de rit vechi prăznuiesc Crăciunul.

Grupați în comunități mai mici sau mai mari, ei trăiesc după regulile pe care le-au adus staroverii care au plecat din Imperiul Rus în secolul XVII și s-au stabilit pe teritoriul Româ-niei, în Moldova și Dobrogea.

Istoria ortodocșilor pe stil vechi începe în 1924 când Biserica Ortodoxă Română a introdus calendarul Gregorian, ceea ce a însemnat o actualizare a calen-darului cu 13 zile.

Pentru rușii lipoveni, Crăciunul are o însemnătate mai aparte. Este o sărbătoare pur spirituală, în care accentul se pune pe rugă-ciuni, neexistând alte obiceiuri laice.

De pe masa de Crăciun nu lipsește niciodată "haladeț" - piftie, care se servește cu hrean, tăiței fierți în supă de pasăre "lapsa", sărmăluțe în foi de viță de vie sau varză. Nu lipsește nici peștele, acesta fiind pregătit în ciorba de perișoare sau chifteluțe. Ca desert, se servesc cozonac cu nucă, colțunași cu brânză "vareniki", alte specialități rusești "pirajki" sau simple prăjiturele.

Creștinii ortodocși de rit vechi sărbătoresc Anul Nou în noaptea dintre 13 și 14 ianuarie, iar Boboteaza la 19 ianuarie.