Ora de religie, preferată de elevi pentru că profesorii dau note mari
1959
Proiectul Legii învățământului, aflat în dezbatere publică, încinge din nou spiritele la capitolul disciplina religie, asta după ce, de curând, doar ce s-au stins discuțiile pe marginea scoaterii însemnelor religioase din școli.
Mitropolitul Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, Înalt Prea Sfințitul Bartolomeu, a transmis, miercuri, o scrisoare deschisă ministrului Educației, Cristian Adomniței, prin care îi cere reintroducerea religiei ca materie obligatorie în ciclul liceal. "Ora de religie în școală nu constituie un deziderat nou, postrevoluționar, ci restaurarea statutului ei de până în 1948; ea nu se cere introdusă, ci reintrodusă în învățământul de stat ca disciplină în serviciul binelui public, menită acum să contribuie cu prioritate la vindecarea racilelor sociale, cum sunt delincvența și criminalitatea", se arată în scrisoare.
Tot miercuri, la numai o oră de la primirea scrisorii mitropolitului, Liga Pro Europa susține, însă, tot printr-o scrisoare deschisă, caracterul opțional și neobligatoriu al studierii religiei în școli. Liga ProEuropa (LPE) afirmă că Ministerul Educației trebuie să asigure egalitatea de șanse și nediscriminarea minorităților religioase, ceea ce presupune caracterul opțional și neobligatoriu al studierii religiei în școli.
Co-președintele LPE, Smaranda Enache, a declarat că există culte religioase nemulțumite de modul cum se studiază religia. "Normele Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului arată că dacă nu se întrunește o grupă de minim 10 elevi sau în cazuri excepționale 7 elevi, atunci studiul religiei în școală nu se întâmplă și elevii sunt trimiși la cultele lor, ceea ce este un element de discriminare", a spus Enache.
Ea a adăugat că legile învățământului trebuie să garanteze caracterul laic al educației din România, precum și separația clară dintre stat și biserică. În opinia LPE, există manuale care conțin idei ofensatoare la adresa altor culte sau a celor neafiliați religios și acestea ar trebuie retrase.
Opțional, da, dar să nu conteze la media generală
"Părerea mea este că religia ar trebui să fie materie opțională și să fie studiată doar de cei ce care doresc acest lucru și să nu conteze la media generală; pentru că dacă eu îmi aleg psihologie ca oră opțională și colega de bancă alege religie, e logic ca ea să aibă nota 10, iar eu 7 sau 8, pentru că dificultatea materiilor variază foarte mult. Nu am nimic împotriva persoanelor religioase, dar eu, la ora de religie, am asistat la foarte multe încercări ale profesoarei de dezinformare în legătură cu avorturile, sexul, muzica rock etc.
Sunt puțini profesori de religie care știu cum să își predea ora. Dacă ar ști cum să o facă, și-ar da seama că ne-ar ajuta foarte mult, mai ales că multe elemente din religie se regăsesc în literatură", - spune o elevă de liceu.
Părinții vor ore de consiliere privind educația tânărului
"Nu este bine să fie lăsat la latitudinea elevului de 16 ani dacă dorește sau nu să studieze această disciplină. Dar propun ca în programa pentru clasele de liceu să fie abordate în proporție foarte mare teme prin care să fie cultivate valorile morale și teme legate de problemele tinerilor din zilele noastre. Având în vedere că elementele de bază privind religia creștină (respectiv celelalte religii, după caz) sunt însușite în clasele mai mici, liceenilor ar fi bine să li se vină în întâmpinare cu variante de soluții pentru problemele cu care se confruntă (droguri, violență, sexualitate, înstrăinarea de părinți, responsabilitatea în viața de familie ș.a.). De asemenea, sugerez ca la discipline precum religie, educație fizică, muzică și arte să se dea calificative și nu note, pentru că acestea vizează descoperirea și valorificarea sensibilității și a talentului mai mult decât a cunoștințelor. În plus, este o provocare pentru profesorii respectivi să susțină lecții atractive, atâta vreme cât nota nu poate funcționa în mâna lor ca o formă de constrângere, așa cum, din păcate, se întâmplă în unele cazuri" - Gabriela Favu.
"Eu nu sunt de acord cu predarea religiei în școli (orice fel de religie ar fi) și nici a moralei civice sau a oricăror altor ideologii. Atâta timp cât statul are un caracter laic și libertatea de conștiință este garantată în constituție, nu e problema educației de stat să îndoctrineze copiii în vreun fel sau altul. Însă toți preferă să facă religie decât matematică sau fizică, pentru că la cele din urmă e nevoie de ceva muncă, de o anumită inteligență, pe când la religie nu au nevoie de nimic. Să nu mai spunem că media de 10 la religie mai și contează în diverse calcule, ridicând artificial media generală a elevilor" - un părinte.
În trei școli funcționează capele ortodoxe, folosite ca laborator de religie
De la inspectorul școlar de religie din cadrul Inspectoratului Școlar Județean Constanța, prof. Bogdan Brutaru, am aflat că, în județul nostru, ora de religie este predată pentru creștin ortodocși, musulmani, romano-catolici și baptiști, ultimele cu câte o clasă formată din mai mulți elevi de diferite vârste aparținând acestor culte. Totodată, în trei școli, printre care Colegiul Pedagogic și Școala nr. 33, funcționează capele ortodoxe, în care se fac slujbe, dar sunt folosite și drept laborator pentru ora de religie. "Noi milităm pentru religia ca materie obligatorie, deoarece în societatea contemporană tinerii au nevoie măcar de un reper moral și civic și ajută la formarea lor într-o societate debusolată. Când am predat religia la liceu, la orele mele au asistat și tineri de credință musulmană, au venit din curiozitate și pot să spun că s-a legat un dialog interesant între elevi. Orele sunt deschise pentru orice confesiune, bineînțeles respectând tradițiile fiecăruia".
LEGEA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR
TITLUL I
DISPOZIȚII GENERALE
Art. 10. (1) Planurile cadru ale învățământului primar și gimnazial includ religia ca disciplină școlară, parte a trunchiului comun.
(2) Elevul, cu vârsta de până la 16 ani, cu acordul părintelui sau al tutorelui legal instituit, alege confesiunea și religia pentru studiu; elevii, în vârstă de peste 16 ani, aleg singuri confesiunea și religia pentru studiu.
(3) La solicitarea scrisă a părintelui sau a tutorelui legal instituit al elevului de până la 16 ani, respectiv la solicitarea scrisă a elevului de peste 16 ani, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situația școlară se încheie fără această disciplină. În mod similar, se procedează și pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condițiile pentru frecventarea orelor la această disciplină.
Mitropolitul Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, Înalt Prea Sfințitul Bartolomeu, a transmis, miercuri, o scrisoare deschisă ministrului Educației, Cristian Adomniței, prin care îi cere reintroducerea religiei ca materie obligatorie în ciclul liceal. "Ora de religie în școală nu constituie un deziderat nou, postrevoluționar, ci restaurarea statutului ei de până în 1948; ea nu se cere introdusă, ci reintrodusă în învățământul de stat ca disciplină în serviciul binelui public, menită acum să contribuie cu prioritate la vindecarea racilelor sociale, cum sunt delincvența și criminalitatea", se arată în scrisoare.
Tot miercuri, la numai o oră de la primirea scrisorii mitropolitului, Liga Pro Europa susține, însă, tot printr-o scrisoare deschisă, caracterul opțional și neobligatoriu al studierii religiei în școli. Liga ProEuropa (LPE) afirmă că Ministerul Educației trebuie să asigure egalitatea de șanse și nediscriminarea minorităților religioase, ceea ce presupune caracterul opțional și neobligatoriu al studierii religiei în școli.
Co-președintele LPE, Smaranda Enache, a declarat că există culte religioase nemulțumite de modul cum se studiază religia. "Normele Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului arată că dacă nu se întrunește o grupă de minim 10 elevi sau în cazuri excepționale 7 elevi, atunci studiul religiei în școală nu se întâmplă și elevii sunt trimiși la cultele lor, ceea ce este un element de discriminare", a spus Enache.
Ea a adăugat că legile învățământului trebuie să garanteze caracterul laic al educației din România, precum și separația clară dintre stat și biserică. În opinia LPE, există manuale care conțin idei ofensatoare la adresa altor culte sau a celor neafiliați religios și acestea ar trebuie retrase.
Opțional, da, dar să nu conteze la media generală
"Părerea mea este că religia ar trebui să fie materie opțională și să fie studiată doar de cei ce care doresc acest lucru și să nu conteze la media generală; pentru că dacă eu îmi aleg psihologie ca oră opțională și colega de bancă alege religie, e logic ca ea să aibă nota 10, iar eu 7 sau 8, pentru că dificultatea materiilor variază foarte mult. Nu am nimic împotriva persoanelor religioase, dar eu, la ora de religie, am asistat la foarte multe încercări ale profesoarei de dezinformare în legătură cu avorturile, sexul, muzica rock etc.
Sunt puțini profesori de religie care știu cum să își predea ora. Dacă ar ști cum să o facă, și-ar da seama că ne-ar ajuta foarte mult, mai ales că multe elemente din religie se regăsesc în literatură", - spune o elevă de liceu.
Părinții vor ore de consiliere privind educația tânărului
"Nu este bine să fie lăsat la latitudinea elevului de 16 ani dacă dorește sau nu să studieze această disciplină. Dar propun ca în programa pentru clasele de liceu să fie abordate în proporție foarte mare teme prin care să fie cultivate valorile morale și teme legate de problemele tinerilor din zilele noastre. Având în vedere că elementele de bază privind religia creștină (respectiv celelalte religii, după caz) sunt însușite în clasele mai mici, liceenilor ar fi bine să li se vină în întâmpinare cu variante de soluții pentru problemele cu care se confruntă (droguri, violență, sexualitate, înstrăinarea de părinți, responsabilitatea în viața de familie ș.a.). De asemenea, sugerez ca la discipline precum religie, educație fizică, muzică și arte să se dea calificative și nu note, pentru că acestea vizează descoperirea și valorificarea sensibilității și a talentului mai mult decât a cunoștințelor. În plus, este o provocare pentru profesorii respectivi să susțină lecții atractive, atâta vreme cât nota nu poate funcționa în mâna lor ca o formă de constrângere, așa cum, din păcate, se întâmplă în unele cazuri" - Gabriela Favu.
"Eu nu sunt de acord cu predarea religiei în școli (orice fel de religie ar fi) și nici a moralei civice sau a oricăror altor ideologii. Atâta timp cât statul are un caracter laic și libertatea de conștiință este garantată în constituție, nu e problema educației de stat să îndoctrineze copiii în vreun fel sau altul. Însă toți preferă să facă religie decât matematică sau fizică, pentru că la cele din urmă e nevoie de ceva muncă, de o anumită inteligență, pe când la religie nu au nevoie de nimic. Să nu mai spunem că media de 10 la religie mai și contează în diverse calcule, ridicând artificial media generală a elevilor" - un părinte.
În trei școli funcționează capele ortodoxe, folosite ca laborator de religie
De la inspectorul școlar de religie din cadrul Inspectoratului Școlar Județean Constanța, prof. Bogdan Brutaru, am aflat că, în județul nostru, ora de religie este predată pentru creștin ortodocși, musulmani, romano-catolici și baptiști, ultimele cu câte o clasă formată din mai mulți elevi de diferite vârste aparținând acestor culte. Totodată, în trei școli, printre care Colegiul Pedagogic și Școala nr. 33, funcționează capele ortodoxe, în care se fac slujbe, dar sunt folosite și drept laborator pentru ora de religie. "Noi milităm pentru religia ca materie obligatorie, deoarece în societatea contemporană tinerii au nevoie măcar de un reper moral și civic și ajută la formarea lor într-o societate debusolată. Când am predat religia la liceu, la orele mele au asistat și tineri de credință musulmană, au venit din curiozitate și pot să spun că s-a legat un dialog interesant între elevi. Orele sunt deschise pentru orice confesiune, bineînțeles respectând tradițiile fiecăruia".
LEGEA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR
TITLUL I
DISPOZIȚII GENERALE
Art. 10. (1) Planurile cadru ale învățământului primar și gimnazial includ religia ca disciplină școlară, parte a trunchiului comun.
(2) Elevul, cu vârsta de până la 16 ani, cu acordul părintelui sau al tutorelui legal instituit, alege confesiunea și religia pentru studiu; elevii, în vârstă de peste 16 ani, aleg singuri confesiunea și religia pentru studiu.
(3) La solicitarea scrisă a părintelui sau a tutorelui legal instituit al elevului de până la 16 ani, respectiv la solicitarea scrisă a elevului de peste 16 ani, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situația școlară se încheie fără această disciplină. În mod similar, se procedează și pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condițiile pentru frecventarea orelor la această disciplină.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!