Obicei unic în România, anulat din cauza coronavirusului

150
Obicei unic în România, anulat din cauza coronavirusului - obicei-1591615265.jpg

Articole recomandate

Obiceiul "Udatul nevestelor" în râul Gurghiu, un obicei unic în România, pe care localnicii din comuna Hodac îl păstrează cu sfințenie din moși-strămoși, în a doua zi de Rusalii, a fost anulat în acest an din cauza Covid-19.


″În acest an, obiceiul ‘Udatul nevestelor’ de la Hodac nu se va ține, din cauza pandemiei de coronavirus. Nu îmi amintesc ca acest obicei să fi fost vreodată anulat. Noi am marcat doar evenimentul din Ziua de Rusalii, prin datina de la biserică, unde tineri pun colaci în prapori. Practic este un ritual prin care se sfințesc holdele", a declarat pentru Agerpres secretarul Primăriei Hodac, Eugen Butilcă.


"Udatul nevestelor" de la Hodac și din satul aparținător Toaca este un obicei dedicat tinerelor soții, care s-au căsătorit în ultimul an, după Rusaliile de anul trecut până acum, și are ca scop fertilitatea și norocul femeii.


Obiceiul "Udatul nevestelor" se află în fruntea tradițiilor populare din Hodac și nimeni nu poate spune de când datează acesta, însă etnografii susțin că ar putea fi mai vechi de 500 de ani, dat fiind faptul că la prima atestare documentară a localității, în 1453, comunitatea hodăceană exista de cel puțin 400 de ani.


Cercetările făcute de fosta profesoară Maria Pop arată că hodăceanii au știut întotdeauna să își păstreze obiceiurile și că "Udatul nevestelor" se organizează la ‘Podu’ ăl mare″, exact la intrarea în comună, acolo unde înainte era un pod mare, din lemn, acoperit cu șindrilă.


La acest obicei participă tot satul, dar și oameni din zonă, dar protagonistele sunt fetele căsătorite de la Rusaliile de anul trecut, până la Rusaliile de anul acesta, care sunt jucate de alți bărbați decât soții lor.


În fruntea jocului se află prima femeie care s-a căsătorit, iar bărbații, în ritm de dans, le conduc la râu, iar la semnul bărbatului de la prima pereche, care strigă tare: "În apă cu ele, mă", nevestele tinere sunt luate în brațe și băgate cu picioarele în apă.


Soții lor intervin prompt și încearcă să nu le lase să fie udate, făcând un târg cu bărbatul care le joacă nevasta, care, de regulă, constă în băutură. După ce soții bat palma cu dansatorii pentru a nu le fi udate foarte tare soțiile, iar soțiilor lor li se udă doar pantofii, întrucât se spune că dacă vor fi udate vor fi naște copii frumoși și sănătoși. Apoi alaiul revine în zona de lângă pod și continuă jocul.


Înainte cu o zi de acest obicei, în ziua de Rusalii, preotul din sat sfințește apa râului Gurghiu, astfel încât femeile care urmează să fie udate în a doua zi de Rusalii să fie binecuvântate.


Înainte ca tinerele soții să fie luate la joc, bărbații cântă un vechi cântec popular: "Foaie verde a bobului/La podul Hodacului/La Rusalii-n sărbători/Se strâng fete și feciori. /După datina Străbună/Toată lumea se adună/în Luna cireșelor/ Udatul nevestelor" sau "Foaie verde de trifoi/La anul veniți și voi/La podul de la Hodac/Unde-i mare horă-n sat". La rândul lor, nevestele au strigăturile lor: "S-a adunat azi tot satul/Să vadă cum e udatul/Udatul nevestelor/În ziua Rusaliilor" sau "Joacă bade, joacă bine/Nu mă face de rușine/Că și eu no-i juca rău/O-i juca pe placul tău".


Obiceiul "Udatul nevestelor" începe cu dansuri populare la care ia parte aproape tot satul, după care urmează "Bătuta", "De-a lungul" sau "Jocul de-a bota", un continuator al "Jocului călușarilor" din Hodac, la care participă atât tinerii, cât și bătrânii și copiii, iar la final are loc un bal.


″În vremurile din trecut au fost și cazuri în care soții au refuzat să facă cinste, să se târguiască cu dansatorii, iar atunci nevestele lor au fost lăsate în apă, ieșind cu hainele muiate, lipite de corp. Până în 1972 se cunoșteau trei cazuri în care femeile au fost udate cu totul, iar asta era mare rușine că soțul nu a reușit să plătească o băutură pentru a o salva de la o baie", se arată în monografia editată de un fost profesor de istorie din comună, Dumitru Pop.


Studiile etnografice mai arată că, spre deosebire de portul vechi, portul popular actual este mai înflorat, nu mai predomină doar albul și negru, iar în loc de tricolorul de la brâu bărbații au șerpar și nu se mai poartă zurgălăi și opinci cum se purta atunci.


Istoricii au stabilit faptul că la sfârșitul mileniului I "obștea românească a Hodacului își conturează formele de organizare economică, socială și juridică", însă prima atestare documentară datează din anul 1453, în documentul "Possessio sen villa HODAK", prin care Regele Ladislau al V-lea dăruiește Cetatea Gurghiului lui Iancu Corvin de Hunedoara, cu drept de moștenire pentru merite deosebite, cu satele aparținătoare Teleac, Petrilaca, Cașva, Adrian, Hodac și Orșova.


Sursa: Agerpres


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole din aceeași secțiune

Pagina a fost generata in 0.7329 secunde