€ 4.7601
£ 5.4034
$ 4.2755

Muzeul de Artă Populară - o "fereastră deschisă" spre lumea satului autohton tradițional

Ştire online publicată Luni, 06 Noiembrie 2017. Autor: Mirabela ȘERBĂNESCU
Muzeul de Artă Populară invită constănțenii, în fiecare zi, în intervalul 9.00-17.00, să admire piese de mare valoare ce sunt expuse, atât în expozițiile permanente, cât și în cele temporare. Mai mult, atât localnicii, cât și turiștii trebuie să știe că această instituție de cultură reprezintă o „fereastră deschisă“ spre lumea satului autohton tradițional, deoarece aici oamenii pot lua contact cu imaginea de ansamblu a României etnografice autentice. 


În prezent, la parterul muzeului se regăsește o valoroasă colecție de icoane pictate pe sticlă, reprezentative pentru vestitele centre de iconari de la Nicula, Gherla, Șcheii Brașovului, Valea Sebeșului, Mărginimea Sibiului, Făgăraș, Țara Oltului și Maierii Albei Iulia, provenind de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. 


Potrivit directorului muzeului, Maria Magiru, cele mai vechi și mai valoroase sunt icoanele pictate pe sticlă lucrată manual (glajă) la Nicula, spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, loc unde au fost create primele obiecte de acest fel. 


Tot la parter, dar în partea stângă, se găsesc vechi și valoroase icoane pictate pe lemn de școala rusă sau realizate în atelierele românești, balcanice, însă sunt expuse și icoane cu ferecătură metalică. La loc de cinste se află crucile de mână, iconițele metalice, sub formă de diptice și triptice, precum și relicvarele în care se păstrau sfinte moaște. 


Urcând la etajul al II-lea, vizitatorii vor putea admira bogata colecție de ceramică a muzeului constănțean. Piesele expuse, blide sau ulcioare, au fost lucrate pe roata olarului și decorate cu pensula, cornul (un corn de bivol având la vârf o pană de gâscă prin care se scurgea culoarea) sau cu gaița, instrument tradițional format din peri de porc sau mustăți de iepure, cu care se trasa celebrul decor jirăvit al ceramicii de Horezu. 


De mare impact este ceramica de tip Kuty care îi încântă pe cei mai mari, dar și pe cei mai mici dintre vizitatori prin decorul său realizat în verde, brun și galben de crom, care prezintă, pe lângă flori, scene din viața târgoveților: muzicanți, ursari, urși cântând la vioară și chiar un interior de han, dar și animale fantastice (inorogi). 


Meșteșugul prelucrării lemnului este reprezentat prin obiecte din inventarul pastoral: căuce măiestrit lucrate, purtate odinioare la curele de către ciobani, tipare de caș, linguri, linguroaie, măsuri de lapte etc. 


Un scaun traforat și o ladă de zestre cu crestături, din lemn de fag, din Transilvania, sunt alte exemple care pun în valoare acest străvechi meșteșug. 


Un amplu spațiu de expunere îi este dedicat și costumului popular tradițional. De cele mai multe ori, vizitatorilor le place să zăbovească mai mult timp în această zonă, deoarece aici găsesc costume populare extraordinare, care încântă prin colorit, dar și prin tehnica de realizare. Atenția le este atrasă și de opregele (șorțuri cu franjuri), purtate de tinerele fete de măritat din Banat, cămășile cu broderie spartă, tot din aceeași zonă, precum și faimoasele costume populare de sărbătoare, de femeie și bărbat, din Moldova, Banat, Transilvania, Oltenia și Dobrogea. 


Trebuie precizat că din colecție nu lipsește nici portul de Muscel, promovat de Regina Maria, dar nici superbele costume de femeie din Moldova, cu cămașă cu poale și fote din lână, precum și bogat ornamentatul costum din Bistrița Năsăud și elegantul, dar simplul port sibian. La loc de cinste se află și podoabe din zonele Maramureș și Bistrița Năsăud, dar și podoabe din argint specifice aromânilor (paftale filigranate, brățări, cercei mari de tâmplă, discuri de pus pe căciula miresei, lanțuri pentru briceag), precum și valoroasele podoabe ale turco-tătarilor (cordoane metalice cu suport textul metalizat auriu sau argintiu, paftale, bumbi de argint) decorate în tehnica niello.


Distribuie :

Articole de la acelaşi autor

Top ştiri din ultimele 7 zile

ziare & stiri Revista presei
Pagina a fost generata in 0.775 secunde