Muzeul de Artă Populară nu a mai fost consolidat de 30 de ani. "Fațadele trebuie restaurate"

410
4
Muzeul de Artă Populară nu a mai fost consolidat de 30 de ani.

Articole de la același autor

Clădirea care adăpostește astăzi Muzeul de Artă Populară din Constanța este monument de arhitectură din categoria A. Construcția cu subsol, parter, etaj și mansardă a fost realizată între anii 1894-1896 ca sediu al Primăriei orașului Constanța (Palat Comunal, cum se numea la acea vreme).

Pentru că de atunci au trecut deja 124 de ani, este evident că imobilul are nevoie să fie întărit și consolidat. În acest sens, a declarat directorul instituției de cultură, Maria Magiru, este nevoie, mai ales, de cămășuirea pereților exteriori, care sunt din cărămidă.

"De fapt, aici este problema, cămășuirea pereților și desigur, restaurarea fațadelor clădirii. Structura de rezistență a acestor clădiri se bazează doar pe pereții exteriori. Totuși, de-a lungul anilor, între 1987-1989 s-au făcut reparații privind structura de rezistență a clădirii, s-au turnat stâlpi de rezistență, grinzi. În plus, clădirea a fost expertizată în mod constant și s-au făcut lucrări de consolidare a acesteia. Desigur, toate aceste lucrări vor însemna și că, pentru un timp, vom fi evacuați. La acest moment, nu știu dacă vom avea posibilitatea de a deschide într-un alt spațiu, dar sigur vom avea posibilitatea de a ne depozita patrimoniul în alt loc, unde obiectele vor fi depozitate și li se vor asigura condiții de conservare", a declarat, pentru "Cuget Liber", directorul.

În momentul de față, Primăria Municipiului Constanța, în calitate de proprietar al clădirii principale și al anexei (depozite de patrimoniu cultural național și laborator de restaurare) și-a propus să realizeze în regim de urgență lucrări de consolidare, reabilitare și restaurare a fațadelor clădirii, în cadrul Programului Operațional Regional Axa 5, concomitent cu reamenajarea interioară a spațiilor, a expoziției permanente, precum și a spațiului verde din jurul clădirilor.

"Ultimele reparații capitale la această clădire au fost realizate în urmă cu 30 de ani, dar în 1998 s-au mai făcut, totuși, niște lucrări la temelia clădirii, mai ales la izolații. Problemele care au apărut în ultimul timp sunt legate de fațade, coloanele care susțin balconul, toate aflându-se în afara clădirii. Din acest motiv, acestea nu au fost cuprinse la reparațiile trecute. În același timp, sunt probleme la fațade, care trebuie restaurate, îndeosebi cele care au elemente decorative, specifice sfârșitului de secol XIX, majoritatea fiind degradate. În ceea ce privește temelia, aceasta se află la o adâncime de șase metri și jumătate, este făcută din piatră de carieră, cu un beton din var hidraulic, cum se construia pe vremea aceea, iar pentru rezistența clădiri, probabil se va impune injectarea cu beton a temeliei", a mai spus directorul muzeului.

Clădirea are o istorie veche

Din documentele cunoscute până la ora actuală rezultă că în zona cuprinsă între străzile Vasile Alecsandri și Caratzali a existat șanțul de apărare din exteriorul zidului de vest al cetății feudale. După distrugerea completă a cetății, în anul 1828, șanțul de apărare a intrat într-un proces lent și natural de astupare, până în jurul anului 1860. Dezvoltarea orașului modern face ca în perioada 1860-1880 șanțul să fie astupat complet prin depuneri de moloz, gunoaie menajere și pământ rezultat din săparea fundațiilor noilor construcții.

Clădirea, a adăugat Maria Magiru, a fost ridicată în stilul Socolescu, ceea ce înseamnă, în acest caz particular, recursul la elementele constructive și decorative ale edificiilor tradiționale de cult: fațada alternează brâie de cărămidă și tencuială, un portic etajat cu balcon zidit și ornamentat în casete la care se accede printr-o ușă-fereastră biforă cu arcadă. Apoi, linia acesteia se bifurcă, închizând arcada și deschizând un arc în acoladă terminat printr-un medalion central.

Apoi, la data de 1 iunie 1896, primăria semnează un contract cu August Perrier, pentru a zugrăvi plafonul sălii de ședințe în ulei și ornamente parțial aurite, cu extensie asupra unor panouri încadrate cu bordură într-un "sobru stil bizantin".

Inaugurarea Palatului Comunal a avut loc la 20 noiembrie 1896, care a funcționat ca primărie până în anul 1906, când a fost înstrăinată Direcției de Poștă și Telegraf. Clădirea a intrat în circuitul muzeal după anul 1970. 

Comentează știrea

Angajat
16 aprilie 2018
Vestigii

Arata ca directoarea muzeului, care matusalemica cum e, nu nai iese odata la pensie!Ne-am saturat dar face politică și o tin aia.

unul
16 aprilie 2018
restaurare

Au gasit-o acum fatadele? Pai e directoare de 100 de ani si nu le-a vazut pana acum?Managerul lui peste prajit!

constantean
16 aprilie 2018
muzeu

muzeul de arta populara este cel mai ingrijit si frumos muzeu,reparatiile au fost facute atunci cind a fost nevoie iar acum se pune problema resraurarii fatadelor. Stau alaturi de aceasta bijuterie de cladire si vad intaresul deosbit acordat acestui muzeu.Parcul din fata permanent ingijit incit este o placere sa ies cu copillul acolo.Deasemeni multi copii care vin acolo sa viziteze sau la ateliere muzeale..Mergeti la alte muzee si o sa vedeti dezastrul....cei care comenteaza.

Constantean
16 aprilie 2018
Lu muzeu

Asa te cheama acu madam directoare obosita? Muzeu? Gura pacatosului....hahahaha!!!!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.7021 secunde