Muzeele din Constanța, în suferință: își așteaptă salvarea dintre crăpături!

De exemplu, proiectul de reabilitare a clădirii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie a cam bătut pasul pe loc bună vreme. Se întrevede însă o speranță, căci pentru proiectarea lucrărilor de care instituția de cultură are nevoie urgentă va fi organizată o nouă licitație. Din păcate, după cum a declarat recent directorul instituției, Aurel Mototolea, tot acest traseu birocratic va face să mai treacă, probabil, cel puţin un an până la demararea reparațiilor. Se impune precizat că a fost reluată procedura de achiziție a serviciilor de proiectare pentru lucrările de reabilitare necesare Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, iar până la data de 26 iulie sunt așteptate ofertele din partea proiectanților.

„Reluăm procedura de la o valoare estimată de 503.600 lei, după rezilierea unui contract în care fostul proiectant nu a avut capacitatea de a realiza nici măcar o pagină de proiect tehnic, lucru ce ne-ar putea costa pierderea finanțării europene. În cazul în care valoarea lucrărilor rezultată în urma elaborării proiectului tehnic va depăși valoarea din contractul de finanțare actual, am avea trei variante: păstrăm finanțarea europeană actuală și co-finanțăm restul de la bugetul județului; finanțăm lucrările în programul european 2021-2027; fazăm execuția de lucrări, astfel încât să utilizăm finanțarea actuală, restul urmând sa fie încadrat în programul 2021-2027”, a afirmat Petre Enciu, vicepreședintele Consiliului Județean Constanța.

Muzeul Marinei Române, supus două săptămâni expertizării

De reabilitare are nevoie și Muzeul Marinei Române, a cărui construcție a început să prindă contur la începutul secolului XX. Edificiul muzeului actual se prezenta în 1909, la inaugurare, numai din tronsonul central, urmând ca mai târziu să fie construite corpurile laterale. Odată cu corpul iniţial s-a construit, în curte, o clădire mai mică, existentă şi astăzi, în apropierea clădirii Liceului Teoretic „Traian”, cu destinaţia de locuinţă a directorului şcolii şi adăpost al trăsurii şi atelajelor necesare. După ani şi ani, şi o mulţime de evenimente, muzeul şi-a reluat în anul 1969 destinaţia pe care o are şi în ziua de azi. Desigur, şi în cazul Muzeului Marinei, timpul şi-a pus amprenta nefastă, instituţia prezentând aproape în toate încăperile fisuri, crăpături pe pereţi. Tocmai de aceea, timp de aproximativ două săptămâni, în perioada 21 iunie - 7 iulie, instituţia a fost supusă unei activități de expertizare, în vederea începerii lucrărilor de consolidare a clădirii.

Potrivit directorului muzeului, comandorul Marius Rohart, aceste lucrări de reabilitare a clădirii sunt absolut necesare. De ce ? „Crăpăturile se văd inclusiv pe faţada clădirii, or asta este o imagine dezagreabilă. Nu ne dorim ca vizitatorii să vadă aşa ceva. Bineînţeles, vom mai face nişte expertize, pentru a vedea cu exactitate care este situaţia. Luna trecută, au fost analizate fundaţia, solul şi procedura este avansată. Există chiar o firmă câştigătoare, s-a încheiat licitaţia, s-a făcut un prim proiect, doar că, fiind clădire de patrimoniu, toate lucrările trebuie avizate de Ministerul Culturii. În primă fază, acest proiect a fost respins, trimis înapoi către firmă, pentru a fi revizuit şi adaptat.

Al doilea proiect are ca termen data de 15 iulie, după care urmează să fim anunţaţi ce avem de făcut, pentru a şti dacă trebuie să ne retragem sau nu exponatele. Dacă încep lucrările de consolidare, muzeul ar putea fi închis pentru aproximativ 18 luni. În acelaşi timp, ne confruntăm, periodic, cu infiltraţii datorate terenului pe care ne aflăm. Experţii ne-au spus că aici ar fi existat nişte canale de drenaj, care se pare că s-au colmatat şi de aceea au apărut problemele”, a declarat directorul, pentru „Cuget Liber”.

La polul opus, Muzeul de Artă!

Pe lista clădirilor care necesită consolidare şi reabilitare se află şi Muzeul de Artă Populară din Constanţa, o clădire monument istoric la care am făcut referire deja în ediţia ziarului de vineri, 9 iulie. În cazul acestui muzeu, trecerea timpului şi cutremurele care au avut loc în anii 1977 şi 1986 şi-au pus temeinic amprenta asupra acesteia.

La polul opus se află Muzeul de Artă Constanța, care acum, grație fostului director Doina Păuleanu, dispune inclusiv de un lift ce facilitează accesul persoanelor cu handicap, și nu numai, la etajele superioare. Este nevoie de lucrări de reabilitare și aici? Se pare că nu. Actualul manager, Lelia Pârvan, ne-a declarat că, din când în când, fac și ei mici reparații, pentru că sunt necesare, dar numai reparații curente. „Pe cele mari le-am cam realizat și pot spune că muzeul nostru arată foarte bine, la fel ca și Muzeul „Ion Jalea”, și cel de la Topalu”, a adăugat aceasta.