Modelul islamic dobrogean în spațiul comunitar

Întrepătrunderea numeroaselor culturi și diversitatea religioasă au definit ținutul dintre Dunăre și Marea Neagră atât înainte de 1989, dar și în ultimii 20 de ani.
Despre modelul de conviețuire din Dobrogea, abordat de această dată prin prisma aparteneței religioase, ne-a vorbit muftiul Muurat Iusuf, șeful Cultului Musulman din România. Discuția a fost generată de masa rotundă "Viitorul musulmanilor din Europa, având la bază modelul dobrogean de conviețuire interconfesională", care va avea loc în această seară, începând cu ora 19,00, la Centrul de Cultură și Educație Islamică al Muftiatului Cultului Musulman din România. Evenimentul se înscrie în seria manifestărilor derulate în cadrul programului "ERASMUS", în perioada 13 - 23 mai, de Universitatea "Ovidius" în colaborare cu Universitatea Viena.

- În ce constă contribuția musulmanilor din România la recentele manifestări organizate de Universitatea "Ovidius" și Universitatea Viena?
- Cu prilejul prezenței în România a reprezentanților Universității Viena care au organizat în parteneriat cu Universitatea "Ovidius" un simpozion pe teme de educație religioasă islamică am fost plăcut surprinși să fim invitați să prezentăm tema "Viitorul musulmanilor din Europa, având la bază modelul dobrogean de conviețuire interconfesională", din dorința de a împărtăși familiei europene din care facem parte aspecte ale tradiției și obiceiurilor noastre.
Astfel am fost plăcut surprinși să constatăm că universități de prestigiu din Europa cunosc amănunte despre cultul musulman din România, mai ales în ceea ce privește deschiderea noastră către Occident.

- Cum credeți că a reușit comunitatea musulmană din România să se impună în spațiul internațional, dovadă fiind raportarea comunităților musulmane din afară la cea din România, în numeroase rânduri?
- Musulmanii din România s-au bucurat întotdeauna de libertate religioasă. Muftiatul Cultului Musulman din România este instituția cu cea mai veche tradiție și care a existat indiferent de condițiile socio - politice. Și în cei 20 de ani scurși de la revoluție, Muftiatul a încercat să îi reprezinte cât mai bine pe toți musulmanii din România, indiferent că vorbim de etnicii turci, tătari care s-au născut și au crescut în spațiul carpato - danubiano - pontic, dar și de musulmanii veniți din afară. Universitatea din Viena nu a ales întâmplător subiectul pe care îl vom aborda în această seară, ci în urma unui studiu sociologic asupra comunității noastre, comunitate care datează din secolul al XII-lea și care a trecut printr-un regim comunist fără a fi afectate valorile cultural-religioase (tradiții, obiceiuri) și climatul de conviețuire pașnică alături de majoritatea populației creștine (ortodoxă, catolică) precum și cu celelalte minorități existente în România.

- Care credeți că au fost coordonatele care au contribuit la păstrarea identității minorităților naționale și cu precădere a celor religioase din România, indiferent de situația politică din țară?
- Conservarea valorilor religioase islamice din țara noastră moștenite de pe timpul Imperiului Otoman are la bază principiul echidistanței politice și conservării izvoarelor spirituale ce nu au fost afectate de nicio autoritate, ba dimpotrivă au fost respectate pentru a marca existența noastră în spațiul Carpato-Danubiano-Pontic.
Prin model de conviețuire al musulmanilor din Dobrogea cu familiile creștine (ortodoxe, catolice) iudaice etc., precum și acțiunile pe care noi le derulăm cu celelalte culte recunoscute oficial de țara noastră, încercăm să evidențiem voința noastră de a fi conectați împreună la valorile universale care au la bază pacea și înțelegerea între popoare.

- Care este relația instituției pe care o reprezentați în relațiile cu misiunile diplomatice turce și ale statelor islamice la București?
- Pentru îmbunătățirea experienței acumulate de țara noastră în do-meniul clarificării religiei islamice, instituția noastră are colaborări cu organisme prestigioase din Turcia și dialoguri instituționale cu reprezen-tanții misiunilor diplomatice arabe acreditate în România care sunt dispuse să susțină acest schimb de valori.
În acest context, Muftiatul Cultului Musulman din România răspunde la toate solicitările și invitațiile misiunilor diplomatice turce și arabe bucurându-se de atenția și respectul acestora, inclusiv în ceea ce privește organizarea pelerinajului la locurile sfinte.

Programul ERASMUS se bucură de participarea a peste 30 de experți, profesori universitari, teologi, și studenți din Austria, Turcia, Anglia, Cipru de Nord, Polonia, Bulgaria, Spania și România care abordează o serie de tematici generale și particulare care au în vedere "Contribuția Educației Islamice în Integrarea Musulmanilor în Europa".
În cadrul mesei rotunde găzduite la Centrul de Cultură și Educație Islamică din această seară vor conferenția Prof. Dr. Ednan Aslan - Universitatea din Viena, Muftiul Muurat Iusuf, Șeful Cultului Musulman din România, Dr. Laurențiu D. Tănase, Facultatea de Teologie Ortodoxă București și Prof. Univ. Dr. Mircea Botescu - Facultatea de Sociologie - Universitatea București.