€ 4.659
£ 5.3404
$ 4.134

Mai multe ştiri online:

Misterul de la Hârșova. Masa pe care a mâncat împăratul Traian, o legendă în piatră

Ştire online publicată Sâmbătă, 20 Octombrie 2018. Autor: Mirabela ȘERBĂNESCU
Nu sunt mulți cei care știu că la aproximativ un kilometru, în aval de Hârșova, pe malul Dunării, într-o zonă deosebit de interesantă din punct de vedere geologic și turistic se află o bucată mare de rocă desprinsă din versant, cu un aspect ciudat, partea superioară fiind aproape plată.

În toponimia locului, a precizat arheologul Nicolae Constantin, aceasta este cunoscută sub denumirea de „Piatra cu capac”. Ce reprezintă această piatră? Se pare că în jurul său s-a țesut o legendă plină de mister, dar înainte de toate trebuie să precizăm ce se întâmplă cu exactitate în această zonă la acest moment.

În zilele noastre, zona face parte din aria naturală „Canaralele Dunării”, iar dealul se numește „Băroi”. Numele vine de la un prival (albie fosilă) al Dunării care se unea pe vremuri cu albia fluviului în aval, în dreptul localității Piatra Frecăței. Aici se afla cetatea antică Beroe, de unde își are originea hidronimul și toponimul.

„Rezultă clar faptul că populația locurilor a utilizat acest nume vreme de două mii de ani. Este și o dovadă a continuității locuirii neîntrerupte a spațiului dunărean de către români. Dealul calcaros la poalele căruia se află piatra este puternic impregnat cu oxid de fier (ocru). Din acest motiv are un aspect cu totul ieșit din comun. Culoarea roșie a oxidului contrastează spectaculos cu verdele pădurii. Nicolae Iorga, la începutul veacului XX, în călătoria sa cu vaporul de la Brăila spre Hârșova, face o frumoasă descriere a acestui loc. Pădurea de pini plantată prin anii 1974-1975 îți dă sentimentul că te afli în zona montană. Pietrele desprinse din versant, așteptând amenințător să o ia la vale, induc turistului sentimente și stări contradictorii: tensiune, neliniște, teamă, admirație și respect față de natură. Împreună cu apa Dunării, cu pădurea de pe celălalt mal, totul apare într-o armonie naturală și un echilibru perfect. Imaginea pare supranaturală. Dacă te duci pentru prima dată, vrei să revezi locurile, apoi totul devine obișnuință. Pentru liniștea interioară o plimbare pe malul Dunării, aici, are valoare terapeutică. De fiecare dată descoperi sau redescoperi altceva: relieful spectaculos, apele liniștite, forme de eroziune calcaroasă tipice locului. Dar să ne întoarcem la «Piatra cu capac». O legendă veche a locului spune că aceasta a fost «masa» împăratului Traian, atunci când a trecut Dunărea, în iarna anului 102 p. Chr. pentru a-i înfrânge pe daci. În timp ce legiunile romane treceau apele liniștite ale fluviului, Traian, de pe această piatră cu înălțimea de câțiva metri, privea, până dincolo de brațul actual al Borcei, steagurile legiunilor care înaintau în pas de marș spre Dobrogea pe care deja o stăpânea”, a declarat, pentru „Cuget Liber”, renumitul arheolog.

Bustul unui general roman, descoperit în această zonă

El este de părere că un sâmbure de adevăr în această poveste există, fără îndoială. De ce? Pentru că la Hârșova s-a descoperit, în condiții necunoscute, acum mai bine de 100 de ani, bustul unui general roman care l-a însoțit pe împărat în campaniile dacice. Imaginea lui apare, alături de Traian, pe scena Columnei. Este vorba despre Licinius Sura. Nicolae Constantin spune că tocmai de aceea nu este exclus ca o parte din armatele romane să fi trecut în Dobrogea chiar pe aici deoarece, în aval, există singurul loc în care brațele Dunării se unesc formând un „vad” de trecere dinspre Câmpia Ialomiței spre litoralul Mării Negre, acolo unde sunt orașele Histria sau Tomis.

Despre acest rol pe care l-a avut Carsium în antichitate avem și alte indicii, a adăugat arheologul. Spre exemplu, aici existau, cu siguranță „capetele de pod” de care unitățile specializate ale flotei dunărene romane prindeau rapid nave speciale pentru a asigura trecerea Dunării dintr-o parte în cealaltă.

„Sunt consemnate mai multe astfel de poduri de vase la Dunărea de Jos. Unul din cele mai vechi este cel ridicat din ordinul lui Cornelius Fuscus, în anul 87 p. Chr. Urmează apoi trei poduri de vase în timpul războaielor dacice (101-106 p. Chr.) și două poduri similare ridicate de împăratul Valens în anii 367-369 în luptele împotriva goților. Aflăm, dintr-o informație indirectă, că unul dintre acestea s-a aflat chiar la Carsium. Nu știm, deocamdată, unde sunt capetele acestui pod, dar cu siguranță se puteau plasa, în aval de fortificație, poate chiar în împrejurimile «pietrei cu capac». Locul de lângă Hârșova, acoperit de mister, a atras de-a lungul timpului ca un magnet. Aici s-au turnat secvențe memorabile din filmele «Dacii» și «Mircea cel Mare». În ambele capodopere ale cinematografiei române, «piatra cu capac» apare foarte bine individualizată. De asemenea, pe culmea dealului ce veghează deasupra acestui loc, s-a ridicat în ultimii ani chiar o mănăstire”, a completat istoricul. 

Distribuie :

Articole de la acelaşi autor

Articole pe aceeaşi temă

Top ştiri din ultimele 7 zile

ziare & stiri Revista presei
Inchide
Pagina a fost generata in 0.7199 secunde