La mulți ani, România! La mulți ani, dragi români! 1 Decembrie 1918 - Ziua Marii Uniri a românilor

2279

Articole recomandate

1 Decembrie 1918 - Ziua Marii Uniri a românilor

Ziua de 1 Decembrie reprezintă, pentru noi, românii, cea mai importantă zi din istoria noastră. Este ziua în care, la Alba Iulia, în anul 1918, se desăvârşea unitatea naţională a românilor. Acest proces cuprinde mai multe etape. În anul 1600, Mihai Viteazul reuşea prima unire politică a Moldovei, Ţării Româneşti şi Ardealului, însă unirea sa nu a durat. După două secole şi jumătate, ideea de unire a ţărilor române a fost susţinută prin programele revoluţiei paşoptiste.

Dar, primul pas pe drumul desăvârşirii unităţii naţionale a românilor s-a făcut în anul 1859 când, la 5 ianuarie, colonelul Alexandru Ioan Cuza a fost ales Domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 a fost ales Domn şi în Ţara Românească. Astfel, Moldova s-a unit cu Ţara Românească, formând Principatele Unite, care, prin Constituţia din anul 1866, se vor numi România. După aproape două decenii, în anul 1877 s-a declanşat un nou război între Imperiul Ţarist şi Imperiul Otoman. România a intrat în război de partea Imperiului Ţarist pentru a-şi cuceri, pe câmpul de luptă, independenţa declarată în Parlamentul României, în ziua de 9 mai 1877. La Congresul de Pace de la Berlin, din iulie 1878, României i-a fost recunoscută independenţa. Şi tot la acest Congres, România a primit Dobrogea cu Delta Dunării şi Insula Şerpilor, în schimbul judeţelor din sudul Basarabiei, Cahul, Bolgrad şi Izmail, luate cu forţa României de către Imperiul Ţarist.

În ziua de 14 noiembrie 1878, la Brăila, au fost organizate manifestările dedicate luării în stăpânire a Dobrogei. Cu acest prilej, s-a dat citire unor importante documente: Înalt Ordin de zi către armată şi Proclamaţie către Dobrogeni. După discursuri, principele Carol şi oficialităţile s-au îmbarcat pe vasul Ştefan cel Mare, au traversat Dunărea şi au debarcat în Dobrogea, la Ghecet, unde au fost primiţi de numeroşi dobrogeni. De la Ghecet, Carol s-a întors în capitală, iar armata şi administraţia au plecat către Tulcea şi Constanţa.

În Tulcea au ajuns în ziua de 18 noiembrie, iar la Constanţa în ziua de 23 noiembrie. Ziua de 14 noiembrie 1878 a rămas, în istorie, ca ziua în care Dobrogea s-a unit, oficial, cu România.

În ziua de 28 iulie 1914, între Puterile Centrale şi Antanta a izbucnit Primul Război Mondial. România şi-a declarat neutralitatea, însă, în august 1916, a intrat în război de partea Antantei, pentru eliberarea teritoriilor româneşti aflate sub dominaţie străină.

Pe fondul dezmembrării Imperiului Ţarist, în ziua de 24 ianuarie 1918, Sfatul Ţării, alcătuit din reprezentanţi ai tuturor naţionalităţilor din Basarabia, întrunit la Chişinău, a proclamat independenţa provinciei. Două luni mai târziu, la 27 martie 1918, Sfatul Ţării a adoptat Hotărârea de unire a Basarabiei cu România.

În ziua de 28 noiembrie 1918, la Cernăuţi, s-au desfăşurat lucrările Congresului General al Bucovinei, congres format din reprezentanţi ai românilor şi naţionalităţilor din Bucovina. Congresul General a hotărât ca Bucovina de Nord să se unească, necondiţionat şi pentru vecie, cu România.

Se împlinea, astfel, visul de veacuri al românilor

În acest context, mişcarea de eliberare naţională a românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş s-a intensificat, în toamna anului 1918. În octombrie 1918, la Budapesta, s-a constituit Consiliul Naţional Român Central (CNRC) care, în noiembrie, şi-a mutat sediul la Arad. CNRC a convocat o Mare Adunare Naţională pentru ziua de 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia.

Desemnarea delegaţilor la Adunare s-a făcut pe principii democratice, în adunări deschise, fiind aleşi: ţărani, învăţători, preoţi, avocaţi, studenţi, ofiţeri, soldaţi, muncitori, meseriaşi etc., reprezentând toate categoriile sociale, organizaţiile politice şi militare, societăţile şi instituţiile bisericeşti, culturale şi profesionale.

Prin urmare, în ziua de 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia au sosit 1.228 de delegaţi/deputaţi, de drept sau aleşi. Din toate ţinuturile transilvănene, bănăţene, maramureşene şi ungurene au venit peste 100.000 de români. După discursurile oficiale, CNRC a supus, spre aprobare, Rezoluţia de unire a Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România, care a fost adoptată în unanimitate.

Se împlinea, astfel, visul de veacuri al românilor, acela de a trăi într-un stat: naţional, unitar, independent şi suveran. De reţinut este faptul că România întregită s-a înfăptuit pe cale democratică, prin adunări cu caracter plebiscitar.

În anul 1990, ziua de 1 Decembrie a devenit, prin lege, Ziua Naţională a românilor, dar, de-a lungul timpului, Ziua Naţională a României s-a sărbătorit la date diferite. Astfel, din anul 1867 şi până în anul 1947 s-a sărbătorit la 10 mai, această zi reprezentând data la care, în anul 1866, Principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen devenea domnitorul României. În perioada 1948 - 1989, Ziua Naţională a României s-a sărbătorit la 23 august, această dată făcând referire la ziua în care, în anul 1944, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, ţara noastră a întors armele împotriva Germaniei hitleriste.

În urmă cu doi ani sărbătoream, la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, printr-o multitudine de activităţi ştiinţifice, culturale şi educative, Centenarul Marii Uniri a românilor. Totodată, am sărbătorit şi împlinirea a 140 de ani de la Unirea Dobrogei cu România. Astăzi, la împlinirea a 102 ani de la Marea Unire, şi la împlinirea a o sută de ani (şi câteva luni) de la semnarea Tratatului de urez, tuturor românilor, multă sănătate şi multă fericire!

La mulţi ani români! La mulţi ani România!



Cercetător ştiinţific dr. Sorin Marcel COLESNIUC

Director general al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.5507 secunde