€ 4.6662
£ 5.2488
$ 4.0794

Capidava - istorie, arheologie și turism

La granița imperiului. "Bulgărele de aur" abandonat de autorități

Ştire online publicată Vineri, 30 Martie 2018. Autor: Mirabela ȘERBĂNESCU
Situl arheologic Capidava va putea fi reintrodus, anul acesta, în circuitul turistic, iar vizitatorii vor avea ocazia de a admira, din nou, cea mai mare cetate pentru frontiera romană a Dunării de Jos, atât pe plan național, cât și internațional. Deși, în ultimii ani, Ministerul Culturii nu a mai alocat bani suficienți pentru continuarea săpăturilor, arheologii constănțeni și-au continuat munca și au scos la lumina zilei chiar și morminte din Epoca Bronzului ce atestă, pentru prima dată, prezența unei comunități umane în această perioadă. 


În momentul în care se vor finaliza lucrările de restaurare și conservare, în zona Capidava va funcționa un mini port pentru ambarcațiuni ușoare, care să ajute la dezvoltarea zonei. În plus, în acest perimetru va exista și un fel de muzeu mai mic, unde anumite obiecte descoperite de-a lungului timpului vor fi expuse pentru public. 


Deși a fost cercetată de-a lungului timpului de numeroși specialiști, cetatea încă mai are multe de spus, dar pentru ca localnicii și turiștii s-o poată vizita, este nevoie de toate aceste lucrări, care sunt efectuate prin intermediul unui proiect de restaurare al Consiliului Județean Constanța. 


Nevoia intervenției asupra monumentului este indiscutabilă. La fel, nevoia de a asigura sitului un spațiu modern de expunere a rezultatelor cercetării, de depozitare și de valorificare culturală. 


Cercetările din ultimii ani vorbesc de la sine despre amploarea și însemnătatea cercetării arheologice preliminare punerii în operă a proiectului. Astfel, aici au fost descoperite numeroase complexe arheologice, cu morminte de inhumație, gropi de diferite forme și funcțiuni, fragmente de ziduri realizate din piatră legate cu pământ, structuri de locuire, vetre exterioare și chiar șanțuri folosite pentru drenaj. 


Potrivit arheologului Traian Cliante, fost director al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), este nevoie de aceste lucrări de restaurare și conservare de anvergură, mai ales că este vorba despre un sit extrem de valoros.


„Oamenii sufereau de malarie în secolul al X-lea“ 


Cătălin Dobrinescu este specialistul MINAC care coordonează săpăturile extra muros, adică din afara zidurilor. El ne-a povestit că o perioadă s-a ocupat de identificarea de situri arheologice aflate în zonă, dar în urmă cu câțiva ani a găsit și o așezare din prima epocă a Fierului, datată pe la anul 1000 î. Ch, apoi din perioada medievală. Ulterior, mai aproape de cetate, la circa 300 metri au fost descoperite urmele unei locuiri din perioada secolelor II-IV, când probabil locuirea din perioada romană a încetat în afara cetății. 


„Zidurile locuinței se extind până în peretele fortificației mari, unde populația a renunțat la zona de acces către incintă pentru a crea mai mult spațiu de locuit”, a explicat, pentru „Cuget Liber”, specialistul. 


În privința muzeului care urmează a fi construit aici, acesta va funcționa în imediata apropiere a cetății, unde se află și necropolele. „Amplasamentul acestui muzeu se află exact în necropola medievală a cetății, unde am săpat vreo 200 de morminte din perioada medievală, în șase luni, cu descoperiri interesante. La fața locului am găsit morminte din perioada medievală, cu inventare, brățări, bijuterii din bronz, mărgele din sticlă etc. Interesante sunt însă analizele care s-au făcut aici, ele fiind efectuate de colegi din Cluj, care atestă malaria! Desigur, cauza decesului nu a putut fi identificată, dar în urma extragerii de ADN s-a putut demonstra o proporție mare a deceselor din cauza acestei boli în secolul al X-lea. Specialiștii au reușit să identifice o enzimă care atestă prezența malariei în zonă”, a completat Dobrinescu. 


Un pol de dezvoltare pentru județ 


El a mai spus că în acest areal sunt și morminte din Epoca Bronzului ce atestă, pentru prima dată, prezența unei comunități umane în această perioadă. Din păcate, cercetarea a fost, în ultimii ani, subfinanțată, iar Ministerul Culturii nu a mai alocat cine știe ce fonduri, dar așa cum s-a putut, cercetările din necropolă au fost continuate. 


La rândul său, asistentul de proiect din cadrul CJC, Marian Bănică, ne-a declarat că acest proiect vizează o reabilitare a întregului sit arheologic. La un moment dat, lucrările au fost oprite aici, dar acum se află în faza de licitație pentru ce a mai rămas de executat. 


„Sunt convins că acest proiect se poate finaliza și că va reprezenta un pol de dezvoltare pentru județul nostru. Mai mult decât atât, în zonă va funcționa un mini port pentru ambarcațiuni ușoare care să ajute la dezvoltarea zonei. Desigur, va exista și un punct de informare, mini muzeu, cum îl numesc arheologii, unde obiectele descoperite de-a lungul timpului, dar cele mai puțin valoroase, vor fi expuse pentru public. Desigur, nici nu poate fi vorba despre Cavalerul Trac scos la suprafață, care este de o valoare uriașă”, a subliniat Bănică. 


Capidava se ridică pe malul drept al Dunării, la jumătatea distanței dintre Hârșova și Cernavodă, șoseaua care leagă localitățile trecând chiar pe lângă zidurile cetății. 


Pe vremuri, cetatea ocupa un loc important în sistemul defensiv roman, făcând parte din seria de castre și fortificații ridicate în timpul împăratului Traian, la începutul secolului al II-lea, în cadrul măsurilor de organizare a limes-ului dunărean. Altfel spus, locul era deosebit de potrivit caracterului construcției, oferind o vastă arie de supraveghere. 


Importanța strategică a locului a determinat instalarea unei stațiuni militare, precum și amplasarea și dezvoltarea unui centru civil în epoca romană. Castrul, situat lângă un vad de trecere, a fost construit de detașamente din Legiunea V Macedonica și Legiunea XI Claudia. Toponimul getic de Capidava însemna cetatea de la cotitură și confirmă o locuire preromană, poziția geografică deosebită explicând însemnătatea așezării băștinașe, loc care permitea comunicația între dacii din Dobrogea și cei din Câmpia Munteană. 


Distribuie :

Articole de la acelaşi autor

Top ştiri din ultimele 7 zile

Social
sambata, 17 noiembrie Foto : COD GALBEN DE NINSORI LA CONSTANȚA 76577 vizite, 0 comentarii COD GALBEN DE NINSORI LA CONSTANȚA
Eveniment
ieri, ora 14:08 Foto : VIAȚA UNUI COPIL STĂ ÎN MÂINILE NOASTRE. HAIDEȚI SĂ DONĂM SÂNGE! 2567 vizite, 0 comentarii VIAȚA UNUI COPIL STĂ ÎN MÂINILE NOASTRE. HAIDEȚI SĂ DONĂM SÂNGE!
Cultură-Educație
joi, 15 noiembrie Foto : Doliu în învățământul constănțean! 2080 vizite, 0 comentarii Doliu în învățământul constănțean!
ziare & stiri Revista presei
Inchide
Pagina a fost generata in 1.0264 secunde