€ 4.7326
£ 5.2538
$ 4.2139

Mai multe ştiri online:
Campania "Cuget Liber". "Țară, țară, vrem meseriași! Nu tineri în șomaj!"

Învățământul profesional, ocolit de elevi. "Consilierea are rol definitoriu în alegerea carierei"

Ştire online publicată Joi, 11 Iulie 2019. Autor: Andreea PERHAIȚĂ
1.700 de absolvenți de liceu nu au promovat examenul de bacalaureat de anul acesta. Unii s-au ambiționat și se vor prezenta la cea de-a doua sesiune, însă cei mai mulți vor îngroșa rândurile șomerilor. Au rămas și fără diplomă și fără o meserie, iar fără o specializare concretă, ei se pot angaja doar ca muncitori necalificați.

Nevoia de forță de muncă, în special a celei calificate, este uriașă și se acutizează pe zi ce trece. În tot acest timp, mii de absolvenți de liceu, declarați respinși la bacalaureat, se înrolează la Agenția Județeană a Forței de Muncă pentru ca în următoarele luni să primească ajutorul de șomaj. Au pierdut ani buni pe băncile școlilor când puteau să învețe o meserie, iar acum să intre în câmpul muncii și să își câștige un ban frumos și ceea ce pot face cu propriile mâini, mai ales că este criză de meseriași în toate domeniile.

Lecția dură pe care au învățat-o ei pe propria piele ar trebui să fie de folos și proaspeților absolvenți de clasa a VIII-a care se pregătesc zilele acestea pentru admiterea la liceu. „Părinții elevilor cu rezultate mai slabe trebuie să înțeleagă că acesta atât poate, că va sta patru ani în liceu, îi va fi greu, căci atât poate, după care ajunge în fața examenului de bacalaureat, pe care îl pică și sunt patru ani pierduți pentru acel copil. Așa, trei ani de școală profesională se finalizează cu o meserie, iar după școala profesională se poate întoarce în liceu, în clasa a XI-a, poate lua bacalaureatul și merge la facultate dacă vrea. Dar are o meserie și se poate descurca”, consideră inspectorul școlar general adjunct, prof. Alina Codreanu.

Consilierea, veriga slabă

Pentru că la vârsta de 14 - 15 ani puțini copii decid singuri încotro să se îndrepte, consilierea întregii familii este extrem de importantă. Însă, de multe ori este aproape inexistentă. „Consilierea trebuie să joace un rol definitoriu în alegerea carierei. Acest lucru se întâmplă cu resursele pe care le avem. Din păcate, la această dată, numărul consilierilor în unitățile școlare este insuficient. Consilierii au multe de făcut, printre care, o părticică din munca lor este și consilierea pentru carieră. Normal că ar fi ideal și frumos ca în fiecare unitate școlară să existe separat un consilier de carieră. Toate aceste lucruri le acoperă, în prezent, profesorii diriginți care-i ajută pe consilierii școlari în ceea ce fac, se face consiliere pentru carieră. Din păcate însă, pașii sunt extrem de mici în a internaliza această informație și în a convinge. Aici este marea noastră problemă, marea noastră durere. Poate pentru că pe tineri reușim să-i convingem, știm cum să-i atragem. Însă, în momentul în care ajungem la părinți este extraordinar de greu să-i convingi. Anul acesta avem aproximativ 6.000 de absolvenți care au în spate cel puțin 12.000 de adulți. Aparținătorii sunt extrem de mulți și informațiile trebuie să meargă în valuri și să ajungă la toată lumea”, admite inspectorul școlar general, prof. Gabriela Bucovală.

Prof. Gabriela Neagu, inspector general pentru învățământul profesional și tehnic, subliniază și problema testărilor aptitudinale ale elevilor. „Sunt necesare creșterea numărului de ore de consiliere per elevi, numărului de elevi testați aptitudinal, consiliați pentru o decizie informată, pentru ei și pentru părinții lor”, este de părere prof. Gabriela Neagu.

Baza materială precară

Aceasta pune punctul pe „i” și în ce privește dotarea unităților de învățământ profesional. „Ne-am dori o abordare inovativă și o schimbare a paradigmei învățământului profesional, atât de către autoritățile naționale, cât și locale sau regionale din domeniu, prin schimbarea centrului de interes de la școală și de la atelierul său modest, pe care cu toții îl știm, la operatorul economic solicitant și la spațiul său propriu de instruire. Profesorii și maiștrii instructori pot veni la agentul economic să completeze pregătirea de specialitate a elevului, iar orele de cultură generală să se desfășoare în maximum două zile pe săptămână, în spațiul școlar sau extrașcolar. Sunt propuneri pe care noi le-am tot întâlnit în diverse contexte și continuăm să credem în ele. Situația bazei materiale a unităților de învățământ profesional este, într-adevăr, o problemă, din perspectiva normelor obligatorii de siguranță, igienă, confort al elevilor, standardelor de pregătire și exigențelor centrat pe elev și, nu în ultimul rând, este necesară creșterea atractivității locurilor de muncă și stimularea angajării proaspeților absolvenți”, subliniază inspectorul școlar.

„Să uităm de salariul minim pe economie!“

De altfel, și directorul general al Camerei de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța, Dănuț Jugănaru, consideră că agenții economici trebuie să înțeleagă că oferta salarială trebuie să fie apropiată de așteptările proaspeților absolvenți. „Ar cam trebui să uităm de salariul minim pe economie în foarte multe domenii. Foarte mulți absolvenți cu masterat încă sunt plătiți cu salariul minim pe economie și, pe bună dreptate, este în neregulă ce se întâmplă. Așa ceva ar trebui să nu mai existe și cred că orice agent economic trebuie să își scoată din minte că se mai poate așa. Studentul de școală profesională trebuie să știe că imediat ce va termina va avea un salariu cu câteva procente peste salariul minim pe economie”, este de părere Dănuț Jugănaru.

Distribuie :

Articole de la acelaşi autor

Top ştiri din ultimele 7 zile

ziare & stiri Revista presei
Pagina a fost generata in 0.7605 secunde