Fragmente de istorie. Clopotul torpilorului „Zmeul”, expus la Muzeul Marinei Române
Articole de la același autor
Directorul Casei de Cultură, Gheorghe Ungureanu: „Nu pot da drumul la spectacole. Mă omoară facturile!”
10 Februarie 2021
Doliu la Universitatea „Ovidius”
17 Ianuarie 2021
Nouă decenii de viaţă. Doamna teatrului constănţean, Ileana Ploscaru, la ceas aniversar
30 Ianuarie 2021
Edificiul Roman cu Mozaic va fi restaurat în întregime. „Încercăm să-i redăm strălucirea”
15 Ianuarie 2021
Zilele trecute s-au împlinit o sută de ani de la intrarea în serviciu a torpiloarelor „Vifor”, „Vârtej”, „Vijelia”, „Zborul”, „Fulgerul”, „Zmeul”, şi „Năluca”. Despre acestea, specialiştii Muzeului Marinei Române spun că primele patru au fost construite în perioada anilor 1913-1914, în Imperiul Austro-Ungar. Armamentul lor consta în două tunuri de 66 mm şi două tuburi lans-torpile de 450 mm. Ultimele două torpiloare aveau caracteristici similare.
„Intrarea lor în serviciu s-a realizat treptat, pe măsură ce au sosit pe rând, din Italia. Cu toate că ele reprezentau întăriri necesare pentru Divizia de Mare, calităţile lor, mai ales în ceea ce priveşte misiunile care urmau să le fie încredinţate, nu au convins. Concluzia Marelui Stat Major era că torpiloarele nu ar aduce un «aport în siguranţa noastră pe apă», dar pentru că ele erau oferite gratuit României, exista posibilitatea ca ele să fie amenajate ca nave de instrucţie pentru echipajele ce urmau să armeze submarinele şi distrugătoarele din planul naval. Aşa cum s-au întâmplat lucrurile însă, aceste submarine şi distrugătoare s-au lăsat aşteptate, astfel că Marina Română a rămas cu torpiloarele ex-austro-ungare pentru o perioadă lungă de timp, nave care au necesitat reparaţii destul de costisitoare. De altfel, folosirea torpiloarelor a rămas o problemă cu care Marina s-a confruntat multă vreme după intrarea lor în dotare. În 1927 s-a concluzionat că nici unul dintre cele şase torpiloare nu poate fi utilizat în eventualitatea unui război, dar erau apte pentru servicii auxiliare, cum ar fi servirea în cadrul Şcolii de Marină pentru instrucţie. Drept urmare, s-a recomandat păstrarea în serviciu a trei torpiloare («Năluca», «Zmeul» şi «Zborul»)”, au declarat muzeografii.
Aceştia au precizat că, spre finalul campaniei de instrucţie, pe 4 octombrie 1927, Comitetul Consultativ al Marinei a decis că starea avansată de uzură a torpiloarelor „Năluca”, „Zborul”, „Zmeul”, „Vârtejul”, „Vifor” şi „Vijelia” le făcea inapte pentru utilizare în misiuni de luptă. La acest moment, poate fi admirat în prima sală dedicată perioadei interbelice a muzeului clopotul de bord al torpilorului „Zmeul”, un exponat de excepţie al instituţiei. Tot în aceeaşi zonă sunt expuse mai multe machete de nave militare ale Marinei Române, între care şi cele ale torpiloarelor „Zmeul” şi „Zborul”.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Articole pe aceeași temă
Luni, 25 Ianuarie 2021
Duminică, 24 Ianuarie 2021
Joi, 07 Ianuarie 2021
Marţi, 15 Decembrie 2020
Marţi, 01 Decembrie 2020
Marţi, 17 Noiembrie 2020
Duminică, 08 Noiembrie 2020
Joi, 15 Octombrie 2020
Duminică, 18 Octombrie 2020