Filmele marelui actor Jean Constantin vor rula în Piața Ovidiu

Unul dintre cei mai mari actori ai Generației de aur, maestrul comediei Jean Constantin, va putea fi urmărit începând de mâine seară, la Constanța. Evenimentul "Jean Constantin - Omul Mării", organizat de Direcția Județeană a Distribuției

și Exploatării Filmelor Constanța, va avea loc în piața Ovidiu, în perioada 21-22 august, în intervalul orar 20.30 - 00.30. În caz de ploaie, evenimentul se va muta la Cityplex, în Tomis Mall.

Timp de două zile, constănțenii vor putea admira fotografii cu marele actor Jean Constantin din viața artistică, dar și particulară, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, puse la dispoziție de nepoții maestrului.

"BD la munte și la mare" și imagini din spectacolele de pe scena Teatrului Fantasio vor putea fi urmărite de constănțeni. Organizatorul evenimentului, Dan Cojocaru, director al Direcției Județene a Distribuției și Exploatării Filmelor Constanța, spune că Jean Constantin rămâne nemuritor, pentru că filmul "Nea Mărin miliardar" rămâne cel mai vizionat film în sălile de cinema, iar comedia "Săracul Gică", pusă în scenă de Ion Maximilian, este spectacolul de la Fantasio cu cel mai mare număr de reprezentații în toate timpurile.

Actorul, care s-a născut în aceeași zi cu Toma Caragiu, 21 august, provine dintr-o familie multietnică - mama gre-coaică, iar tatăl român. Chiar dacă s-a crezut despre marele artist că ar fi fost de etnie romă, interpretând numeroase roluri de rom, originile lui Jean Constantin nu au nicio legătură cu această comunitate. Și-a intrat așa de bine în rol, încât multă lume l-a identificat pe Jean cu un rom desăvârșit, din cauza tenului mediteranean. Deseori, glumea cu prietenii apropiați, spunând: "Nu mănânc pâine neagră, că mi-e frică să mă mușc de mână!".

În orașul natal, Techirghiol, artistul era cunoscut ca grec.

Cojocaru povestește că marele Jean Constantin iubea atât de mult actoria, că visa decorurile și rolurile. Știa inclusiv numărul de scânduri de pe scenă, iar dacă se greșea decorul, dintr-o privire vedea unde este neregula.

"Primul meu contact cu maestrul comediei românești l-am avut în anul 1988. Pe vremea aceea, înainte cu câteva luni de a deveni actor, am montat decorurile la Teatrul Fantasio. Jean Constantin s-a născut sub o stea norocoasă, a avut har peste care a adăugat cu mare profesionalism multă muncă," declară Cojocaru.

Acesta își amintește că, în timpul Revoluției din ’89, revoluționarilor actori din Teatrul Fantasio le aducea mâncare nimeni altul decât marele Jean Constantin.

v v v

Nu multă lume știe că actorul care a jucat în peste 50 de filme a lucrat ca ucenic la simigeria Victoria din Piața Ovidiu pentru o scurtă perioadă. Cariera de actor a început-o în brigăzile artistice, unde a fost remarcat de un regizor. Și-a făcut debutul pe scena secției de estradă din cadrul Teatrului de Stat "Fantasio". Mai mult, a participat în calitate de spectator la toate edițiile Festivalului Național al Teatrului de Revistă, organizat de Teatrul Fantasio. A ieșit la pensie la sfârșitul lui 1988 - începutul lui 1989, de la Teatrul Fantasio. A fost anul în care nu a mai participat la spectacolele teatrului, dedicându-se spectacolelor din țară și din Capitală.

"Baronul Ecluzei" (1960), "Răzbunarea haiducilor"(1968), "Zile de vară" (1968), "Prea mic pentru un război atât de mare" (1969) sunt doar câteva dintre filmele în care a jucat. A devenit celebru în anii ’70, cu seria de filme de comedie "B(rigada) D(iverse)", jucând alături de Toma Caragiu, Sebastian Papaiani, Dem Rădulescu, Puiu Călinescu și Iurie Darie. Rolul lui Ismail din "Toate pânzele sus", de Mircea Mureșan, l-a confirmat ca un actor de geniu.

Reprezentanții Direcției de Film fac demersuri ca actualul cinematograf Republica să primească denumirea de Jean Constantin.