Fetelor, de Bobotează, busuioc sub pernă!

Joi, 05 Ianuarie 2012
919
Sărbătoarea Botezului Domnului cuprinde, pe lângă sfințirea apei, o serie de credințe populare și obiceiuri, printre care și cel practicat de fetele care pun busuioc sub pernă pentru a-și visa alesul.Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători, atât pentru creștinii ortodocși, cât și pentru cei catolici. La români, ziua de Bobotează cuprinde motive specifice sărbătorilor de Crăciun. Astfel, în unele zone se colindă, se fac și se prind farmecele și descântecele, se află ursitul, se fac prorociri despre noul an.Se spune că în noaptea de Bobotează tinerele fete își visează ursitul. Ele își leagă pe inelar un fir roșu de mătase și o bucățică de busuioc și pun busuioc sub pernă. Fetele care cad pe gheață în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune tradiția populară.De asemenea, potrivit tradiției, în ajunul Bobotezei, în casele românilor se pregătește o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Astfel, sub fața de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colț al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masă se așază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borș de "burechiușe" sau "urechiușele babei" (fasole albă cu colțunași umpluți cu ciuperci), borș de pește, pește prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.Iordănitul femeilor este un alt obicei. În trecut, în satele din nordul țării femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva și duceau alimente și băutură. După ce serveau masa, ele cântau și jucau toată noaptea. Dimineața ieșeau pe stradă și luau pe sus bărbații care apăreau întâmplator pe drum, îi luau cu forța la râu, amenințându-i cu aruncatul în apă. În unele regiuni avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apă din fântână sau dintr-un râu.Nimeni nu se atinge de bucate până nu sosește preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinți masa. "Chiralesa" provine din neo-greacă și înseamnă "Doamne, miluiește!". Exista credința că, strigând "Chiralesa", oamenii capătă putere, toate relele fug și anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie). După sfințirea alimentelor, o parte din mâncare se dă animalelor din gospodărie, pentru a fi protejate de boli și a fi fertile.Se crede că, dacă în dimineața Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcați cu promoroacă, aceștia vor avea rod bogat. De asemenea, se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopții dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.Tradiția mai spune că la Bobotează nu se spală rufe. În această zi sunt interzise certurile în casă și nu se dă nimic cu împrumut.De Sfântul Ioan Botezatorul (7 ianuarie) există un alt obicei, numit "Udatul Ionilor", întâlnit mai ales în Transilvania și Bucovina. În Bucovina, la porțile tuturor care au acest nume se pune un brad împodobit, iar aceștia dau o petrecere cu lăutari. Mai mult, în Transilvania cei care poartă acest nume sunt purtați cu mare alai prin sat până la râu, unde sunt botezați sau purificați.Catolicii din Occident celebrează pe 6 ianuarie Epifania, care simbolizează Anunțarea nașterii lui Hristos Păstorilor și Regilor Magi. Povestea Regilor Magi este un amestec de fapte reale și legende, iar tradiția a confundat nu de puține ori Păstorii cu Regii Magi.În Franța, cu această ocazie se servește un fel de plăcintă numită "la galette des rois", care, pe vremuri, era împărțită în tot atâtea felii câți comeseni erau, plus una. Felia suplimentară, denumită "a Bunului Dumnezeu" sau "a Fecioarei", era oferită primului sărac care apărea în fața familiei.De asemenea, nu puține sunt țările în care cadourile pentru copii sunt aduse nu de Moș Crăciun, ci de Regii Magi. În Spania sau în unele regiuni din Italia, copiii își așteaptă darurile în 6 ianuarie, zi dedicată petrecerii.

Sursa: Mediafax


Articole pe aceeasi tema

Pagina a fost generata in 0.1717 secunde