Familia Cotovu, un nume de rezonanţă în istoria culturii dobrogene

223
Familia Cotovu, un nume de rezonanţă în istoria culturii dobrogene - cotovu-1610046573.jpg
Toată lumea a auzit de marele latinist Ioan Cotovu. Acum, la 124 de ani de la moartea acestuia, nu mai putem decât să citim despre contribuţia sa asupra culturii dobrogene. Specialiştii Bibliotecii Judeţene „Ioan N. Roman” îi amintesc opera în primul volum al Dicţionarului de personalităţi dobrogene. Ei spun că, în anul 1878, Cotovu s-a stabilit în Hârşova, devenind primul director al şcolii de la anexarea Dobrogei la patria-mamă. Mai târziu, el a înfiinţat biblioteca din Hârşova. De asemenea, a fost un desăvârşit orator şi pedagog, un foarte bun traducător din limba latină, luând premiu la Montpellier pentru traducerea versurilor lui V. Alecsandri „Ginta latină”.

El a avut doi fii: Brutus, etnograf şi Vasile, pasionat arheolog, primul devenind director la Şcoala primară din Tulcea, celălalt director al şcolii primare din Hârşova.

La rândul său, Brutus Cotovu a adus numeroase dovezi etnografice despre viaţa cerchezilor (istorie, port, obiceiuri de nuntă, muzică, religie, moravuri). Alte date, la fel de documentate, publicate în „Analele Dobrogei” se referă la catedrala oraşului Tulcea, Biserica Sf. Nicolae, privind stilul arhitectonic, ctitori, mobilierul, primii episcopi, restaurarea.

Virgil Cotovu, căsătorit cu scriitoarea Sandra Cotovu, a fost profesor la Şcoala de Marină, autor a mai multor lucrări tehnice şi iniţiatorul planurilor de sistematizare a porturilor Constanţa, Midia şi Medgidia. Cât a stat la Constanţa (1919-1937) acest merituos inginer a executat importante lucrări de modernizare ale portului. Aşadar, familia Cotovu este un nume de rezonanţă în istoria culturii dobrogene. 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.2265 secunde