€ 4.734
£ 5.2448
$ 4.2129

Mai multe ştiri online:

Excursie într-un loc mirific. Casa de poveste de la Oltina își așteaptă vizitatorii

Ştire online publicată Sâmbătă, 22 Iunie 2019. Autor: Mirabela ȘERBĂNESCU
Pentru amatorii de plimbări, la aproximativ 127 km distanță de Constanța, lângă mănăstirea „Dervent”, se află, într-un cadru de poveste, casa tradițională de la Oltina. Ca urmare, atât constănțenii, cât și turiștii care doresc să descopere frumusețea arhitecturii populare dobrogene, sunt așteptați în acest loc mirific.




Locașul a fost introdus în circuit turistic datorită eforturilor directorului Muzeului de Artă Populară, Maria Magiru și ale părintelui stareț Andrei Tudor. Practic, casa, de peste o sută de ani de la Oltina, a fost strămutată în cadrul proiectului „Muzeul Satului Dobrogean”, vechea așezare românească fiind menționată pentru prima dată într-un defter turcesc din anul 1573.
Cum a fost posibil acest lucru? Locuința a fost cumpărată în urmă cu 15 ani și a fost strămutată de la Oltina în anul 2005, în spatele stăreției Mănăstirii Dervent. 
„După câțiva ani, răstimp în care s-a lucrat intens, ea a fost deschisă publicului și de atunci constituie unul dintre principalele puncte de atracție pentru pelerinii veniți să se reculeagă la așezământul monahal. 
Casa din chirpici atrage atenția de la prima privire, iar cei care o văd și vor să îi treacă pragul trebuie să știe că ea păstrează piatra originală de la temelie (care s-a completat cu piatră de carieră întocmai ca cea veche, cioplită de meșterii pietrari din zonă), fragmente din prispa cu parapet, grinzile de peste beci și ușa de la beci. Acoperișul a fost acoperit cu olană. Cei care pătrund în casa tradițională, formată dintr-o tindă, compartimentată și în bucătărie, și două camere laterale (una în stânga, unde este reconstituită camera de zi, în care se desfășurau toate activitățile gospodăriei, și camera curată, în dreapta) sunt plăcuți impresionați de modul în care este organizat interiorul”, a declarat pentru „Cuget Liber”, Maria Magiru.


Încăperi cu foițe de lână și ferestre cu perdele din borangic


Astfel, în casa de la Oltina, vizitatorii vor vedea cum arată patul din pământ bătut, soba oarbă sau soba cu plită. Apoi, în camera de zi a fost așezat războiul de țesut, montat chiar de părintele stareț și a fost refăcut colțul cu patul, cu fețe de perne și țesături de perete specifice Dobrogei. Urmează icoana așezată în colțul de răsărit, care nu lipsește din această încăpere. În camera curată se află piese de mobilier cumpărate de țărani din ateliere urbane: patul cu tăblii, lada de zestre, masa dreptunghiulară, oglinda cu ramă, mașina de cusut, bancheta din lemn pe care sunt așezate straie vechi de sărbătoare, care parcă îi așteaptă pe stăpânii casei să le îmbrace. Pe jos au fost așternute foițe de lână, iar la ferestre, perdele din borangic.
Omul de cultură a precizat că piesele pentru organizarea interiorului au fost aduse de sătenii din zonă. Referitor la Muzeul Satului Dobrogean de la Dervent, acesta a început să prindă contur și prin ridicarea unei anexe gospodărești, în apropierea casei de la Oltina, cu stâlpi din lemn și acoperiș din olană, destinată depozitării unor elemente de tehnică populară, folosite în viticultură (teasc cu cumpănă, teasc cu șurub și o corâtă, realizate din lemn în prima jumătate a secolului al XX-lea) și prin reconstituirea unei fântâni, cu elemente vechi, cioplite în piatră dobrogeană, de la începutul secolului al XX-lea. Potrivit directorului muzeului constănțean, această fântână ar fi potolit cândva setea locuitorilor dintre Canlia și Pârjoaia (denumirea veche a satului Izvoarele).


Distribuie :

Articole de la acelaşi autor

Top ştiri din ultimele 7 zile

ziare & stiri Revista presei
Pagina a fost generata in 0.7482 secunde