€ 4.7619
£ 5.4653
$ 4.1988

Mai multe ştiri online:
Propunerea prof. Alexandru Bujeniță:

Examen de admitere la liceu și facultate. Cine pică merge la școala profesională

Ştire online publicată Luni, 16 Decembrie 2013. Autor: Simona ANGHEL
Pe prof. Alexandru Bujeniță, directorul Liceului Teoretic „Ioan Cotovu” din Hârșova, îl cunosc toți colegii din învățământul constăn-țean pentru că dintotdeauna a constituit porta-vocea nemulțu-mirilor exprimate cu tărie în plen. Face parte din categoria acelor dascăli implicați activ și dincolo de catedră, mereu apropiat elevilor și nevoilor lor.


A absolvit în anul 1981 Facul-tatea de filozofie-istorie și, prin repartiție guvernamentală, a fost repartizat la Liceul Industrial Hârșova, ca profesor de științe sociale, de unde nu a mai plecat.


- Chiar nu v-ați dorit să ajungeți la o altă catedră?


- Eu de loc sunt din comuna Topolog, județul Tulcea, la 40 de km de Hârșova. Bunica mea a fost învățătoare, iar bunicul meu preot și veneau foarte des în Hârșova și mă luau cu ei. Am refuzat un post în Eforie Sud, din dorința de a fi mai aproape de ai mei. Sincer să fiu, eu mi-aș fi dorit să predau în Tulcea, pentru că atunci când am terminat facultatea eram căsătorit și aveam și un băiat de un an și două luni. Trebuie să vă fac o mărturisire: tatăl meu a absolvit Liceul «Spiru Haret» din Tulcea, la fel și eu, dar și cei doi băieți ai mei, care au avut la catedră profesori pe care i-am avut și eu. 


- Mai este la fel de respectat omul de la catedră cum se întâmpla pe vremea dvs.?


- Din păcate, nu. N-aș vrea să generalizez lucrul acesta, pentru că nu toți elevii sau absolvenții au aceeași atitudine, dar probabil că erau și alte regimuri. Probabil că în momentul de față sunt și justificate unele atitudini. V-o spun cu toată sinceritatea că ajung în învățământ și unii care aleg această alternativă ca pe una la care nici nu s-au gândit, care nu prea au înclinație pentru sistemul acesta.


- Credeți că respectul îl impune profesorul sau îl câștigă prin atitudine?


- În opinia mea, respectul ar trebui să fie reciproc. Și din partea profesorului pentru elev, pentru că aceasta este meseria lor, chiar dacă nu-i vocație, dar și respectul elevului pentru profesorul care îi ajută să facă ceva în viață. Respectul și-l câștigă profesorul prin profesionalism și competență. Cred că ceea ce lipsește tinerilor acum este lipsa de perspectivă, predictibilitatea foarte subțire. Înainte se spunea că faci o facul-tate, primești un post, primești butelie, te căsătorești și ai prioritate. Cam așa ne-am căsătorit mulți, din timpul facultății, pentru că ne-am gândit că vom fi favorizați printre altele. 
Respectul mai depinde, însă, foarte mult și de cei șapte ani de acasă, de modul cum comunică părinții cu copiii, de ceea ce le transmit. Pentru că dacă îi comunici copilului că ți-ai făcut datoria față de el pentru că i-ai luat cadouri, nu-l ajută pe copil să-și găsească propriile repere în viață, să inte-riorizeze niște valori care să-l călăuzească în momentele mai dificile.


- Oare totul se reduce la condiția dascălului român, prost plătit, pentru care catedra în mediul rural este o corvoadă?


- Dar ce vină are copilul acela care își dorește să învețe, că salariul profesorului este foarte mic. Mă gândesc că dacă reușești să intri în clasă cu detașare și te gândești că ceea ce contează cel mai mult este succesul acelei ore, mai există o speranță pentru generațiile viitoare. Mi-aduc aminte de un profesor drag din facultate, care ne învăța că lecția este ca un spectacol și că succesul depinde și de actor, dar și de spectatori. E un spectacol interactiv, în care deznodământul nu este stabilit dinainte, nu trebuie să ai un mod rigid de a te comporta. Eu mai am un obicei, dar mă ajută și materia pe care o predau: găsesc două-trei minute, la finalul lecției, să comunic cu ei. Spre exemplu, la una din lecții, un copil mi-a spus că totul în viață înseamnă bani și atunci i-am răspuns că anumite lucruri nu pot fi echivalate în bani: demnitatea, omenia, bunul simț. Din nefericire, succesul material este pus pe primul plan.
Și încă ceva. Noilor generații de profesori le lipsește practica pedagogică. De pe băncile facultății ajung cum ajung în fața elevilor. 


- Vă provoc la un exercițiu de imaginație. Dacă ați fi ministrul Educației, ce ați face primul lucru?


- Aș schimba sistemul de admitere în liceu. Și neapărat cei care nu reușesc să intre în liceu cu o medie de admitere să fie determinați să învețe o profesiune. Dar o meserie din cele care sunt solicitate pe piață. Când facultățile aveau examene de admitere, și elevii erau mult mai motivați să învețe anumite discipline. Acum este o presiune pentru notele mari, pentru a intra la o facultate, fără să știe bine ce va face la absolvire. Nu vedeți că nici nu știu ce fac cu viața lor. I-aud spunând «Mai întâi să iau Bacalaureatul și după aia mă hotărăsc ce fac». Multe din deciziile copiilor aparțin de fapt părinților. Dar cât de mult se implică părinții în cooperarea cu școala și în cunoașterea problemelor școlii? 


Și, fără să-i supăr pe colegii mei, renunțarea la liceele tehnologice, când de fapt ele sunt școli profesionale. Ar trebui investit mai mult în aceste instituții, pentru a avea baza materială corespunzătoare, iar elevul să vadă că ceea ce învață îi folosește la ceva. Uitați-vă la solicitările mari pe care le au școlile post-liceale sanitare, pentru că absolvenții mai apoi pleacă să profeseze în străinătate. Nu vedeți că majoritatea trag să învețe pentru a-și găsi un viitor în altă parte? Spre deosebire de generația mea, mai idealistă, tinerii din ziua de astăzi sunt mai prag-matici. Vor să performeze și nu acceptă umilința de a li se da mereu ordin ce să facă. Refuză plafonarea.


Școala era socotită înainte un ascensor social. Din păcate, acum și profesorii, și elevii văd viața doar în alb și negru, fără nuanțe de gri. Am elevi care mă întreabă pentru ce să învețe, că nu au nici un viitor.
Ceea ce ne lipsește nouă, profesorilor, este o atitudine comună față de valoare. Dacă din șapte profesori care predau la o clasă, patru se fac că nu văd că-i mizerie în clasă, lasă copiii să copieze sau să-și sufle între ei, ceilalți trei profesori care vor să fie corecți sunt considerați răi.


Distribuie :

Articole de la acelaşi autor

Top ştiri din ultimele 7 zile

Eveniment
miercuri, 20 februarie Foto : Fetița care a căzut în cap din microbuzul supraaglomerat a murit! 12559 vizite, 0 comentarii Fetița care a căzut în cap din microbuzul supraaglomerat a murit!
Cultură-Educație
marti, 19 februarie Foto : ESTE OFICIAL. Elevii încep anul școlar cu o săptămână mai devreme decât de obicei! 2785 vizite, 0 comentarii ESTE OFICIAL. Elevii încep anul școlar cu o săptămână mai devreme decât de obicei!
Actual
luni, 18 februarie Foto : VIDEO! Fenomen meteo înfricoșător!  A NINS CU FULGI NEGRI 1628 vizite, 0 comentarii VIDEO! Fenomen meteo înfricoșător! A NINS CU FULGI NEGRI
Economie
ieri, ora 23:06 Foto : Cât de sigură și de nepoluantă este navigația în portul Constanța? 947 vizite, 0 comentarii Cât de sigură și de nepoluantă este navigația în portul Constanța?
ziare & stiri Revista presei
Inchide
Pagina a fost generata in 0.8779 secunde