Considerat de liderii elevilor drept un moment istoric pentru învățământul preuniversitar din România, noul Statut al elevului constituie zilele acestea aprig subiect de… mândrie mai ales pentru inițiatorii lui, cei care consideră că astfel le oferă colegilor din bănci șansa ca din anul școlar 2016-2017 să fie mai… RESPECTAȚI.
Așadar, elevii vor avea drepturi noi, conform enumerării făcute de Horia Oniță, președintele Consiliului Național al Elevilor: de a nu le fi confiscate obiectele, dreptul la protest în școală, manuale gratuite, de a alege opționale de la alte clase, de a nu fi sancționați pentru fapte din afara școlii, de a da feedback anonim profesorilor, semestrial, de a nu le fi consemnate notele în catalog fără informare prealabilă înainte de încheierea situației, de a primi rezultatele la teste/teze în maximum trei săptămâni, de a nu fi puși absenți dacă sunt prezenți la oră, ca mijloc de coerciție, de acces în școală fără limitări, precum uniforme sau altele asemenea, de a alege și a fi ales reprezentant al elevilor, fără limitări și implicare a profesorilor/directorilor, și multe altele.
La capitolul obligații, ținuta vesti-mentară decentă și adecvată a redus obligativitatea uniformei. De aseme-nea, să nu aibă comportamente jignitoare, indecente, de intimidare, de discriminare sau să se manifeste violent față de colegi și profesori, trebuie să respecte drepturile de autor și să elaboreze lucrări originale.
Întrebat dacă este la curent cu faptul că liderii profesorilor nu au primit cu mare încântare statutul, Constantin Alexandru Manda, președintele Asociației Elevilor din Constanța, a declarat: "Obligati-vitatea existenței Statutului Elevului apare în legea educației, la art. 80 (2). Fiind un ordin de ministru, aprobat după discuții cu toți partenerii sociali, respectarea sa este obligatorie. De asemenea, Statutul prevede că orice dispoziție contrară se abrogă de drept. Pentru AEC, asigurarea respectării și aplicării Statutului Elevului este o prioritate, la fel cum a fost și apro-barea acestuia".
Unul dintre "artizanii" constănțeni ai acestui statut, deja devenit celebru pentru acționările în instanță ale "derapajelor" autorităților locale, Alexandru Bajdechi, afirma că "cea mai importantă garanție ar trebui să fie, din punctul meu de vedere, ideea de competență exclusivă, adică statutul trebuie să fie singurul act juridic administrativ normativ la acest nivel, care să reglementeze aceste relații sociale.
Elevul are drepturi care rezultă din calitatea de beneficiar al unui ser-viciu public, iar profesorii au niște drepturi și obligații care rezultă din statutul lor de persoane con-tractate pentru a realiza acest ser-viciu public".
Pe de altă parte, Simion Hăncescu, liderul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, afirma, recent, că "este un pas înapoi în ceea ce privește disciplina în școală, este un risc să fie abuzuri ale elevilor".
Cert este că elevii le-au dat o lecție de perseverență sindicaliștilor din învățământ care se "chinuie" să adop-te un statut al cadrelor didactice.
"Este nevoie și de un statut al cadrelor didactice, dacă vrem să facem lucrurile temeinic. Noi de trei ani cerem un statut, dacă vrem numai drepturi pentru elevi nu este bine. Trebuie și obligații și drepturi și pentru dascăli, într-o lege separată. Pro-fesorii nu sunt protejați", afirma ace-lași Hăncescu.
Într-o ediție viitoare, vom reveni cu opinia profesorilor constănțeni cu privire la acest act normativ. Până atunci, așteptăm comentariile dvs. pe site-ul cugetliber.ro.
