€ 4.7345
£ 5.2361
$ 4.2201

Mai multe ştiri online:
Universitarul dr. Marian Zidaru, candidat la șefia MINAC:

"E momentul ca cineva să mai facă ceva pentru acest muzeu"

Ştire online publicată Luni, 10 Octombrie 2016. Autor: Simona ANGHEL
Marian Zidaru
Cel de-al doilea candidat la funcția de director al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Marian Zidaru, este profesor la Universitatea „Andrei Șaguna“.  Absolvent al Facultății de Științe Economice și al Facultății de Istorie, prof. Zidaru are un doctorat în istorie, cu tema „Relații politice și economice româno-britanice 1939-1947“. 


- Au existat controverse legate de doctoratul dvs. 


- Da, l-am realizat conform Legii 84/1995. Nu am stat șapte ani la doctorat, cum s-a scris, ci am obținut o prelungire de un semestru pe lângă cei șase ani, întrucât prof. univ. dr. Viorica Moisuc a considerat că lucrarea poate fi îmbunătățită. În final, am obținut Cum Laude, care este totuși o distincție, față de alții care nici nu au acest doctorat. Nu am obținut Magna pentru că mi s-a explicat că nu figurez în arhivele britanice. Între timp, am fost de trei ori, ultima dată vara aceasta, două săptămâni, împreună cu domnul prof. George Lascu, de unde am venit cu 4.000 de cadre de documente, într-un proiect finanțat de Departamentul pentru românii de pretutindeni cu tema „Românii și aromânii balcanici 1850-1950”. 


De asemenea, am mai urmat un curs postuniversitar academic - Relații internaționale și integrare europeană, de doi ani, la Școala națională de studii politice și administrative, finalizat cu o lucrare de diplomă. 


- Ce v-a determinat să candidați pentru acest post? 


- E momentul ca cineva să mai facă ceva pentru acest muzeu, care, din păcate, nu este într-o stare deloc bună și îmi doresc să fac tot ceea ce depinde de mine pentru a-l aduce măcar acolo unde era la începutul anilor ’90. Odată cu trecerea timpului, nu dă semne că și-ar reveni, în schimb se degradează continuu. Eu zic că s-a făcut o mare greșeală, din păcate trebuie să spun încă de pe vremea lui Adrian Rădulescu. Există tendința de a termina cu istoria modernă și contemporană la acest muzeu. Și dacă ne uităm puțin peste gard, la Silistra, Tutrakan, Varna, ei acordă importanță egală istoriei contemporane, cât și arheologiei. Acum șapte sau opt ani, după ce au ieșit cele trei doamne la pensie și nu mai era niciun modernist-contemporaneist în muzeu, m-a întrebat o bulgăroaică de la Silistra unde este secția de modernă-contemporană. Când a aflat că nu mai există, a izbucnit în hohote de râs. Chiar am ajuns de râsul lumii? A fost o concepție complet greșită. Și, după ce au ajuns la Universitatea „Ovidius” contemporaneiștii la putere, au început să marginalizeze arheologia. Nu este o atitudine normală. Vorba profesorului meu Valentin Ciorbea: „În istorie, e loc pentru toată lumea”. 


În mod normal, Constanța ar fi trebuit să fie un lider în trei domenii de cercetare: în balcanistică, în dobrogenistică și în studii privind istoria modernă și contemporană a Mării Negre. 


La această oră, în „Ovidius”, toată lumea se ocupă de comunism, de geopolitică. 


Am avut niște monștri sacri care s-au ocupat de lucrurile acestea, dar ei sunt aproape de pensie: Stoica Lascu, Gheorghe Dumitrașcu, acum cvasi-pensionar, Ionel Bitoleanu, domnul Valentin Ciorbea mai are școala doctorală… Ce punem în loc? La muzeu mai este Lavinia (Dumitrașcu - n.r.) pe studii dobrogene. Pe balcanistică, zero barat, pe Istoria și civilizația Mării Negre e curs la „Ovidius”, e și Masterat, l-am absolvit și eu, în rest nimic. Deci nu-s cercetări, care ar trebui să fie de top în acest muzeu. E grav și rușinos. 


De asemenea, nu cunosc să avem o istorie a stăpânirii otomane în Dobrogea. Și am avea nevoie de oameni care să meargă în arhivele otomane să cerceteze povestea aceasta. 


- Până și turiștii străini afirmă că văd aceleași și aceleași expoziții


- Corect! Ce văd? Arheologie? E foarte necesar să nu se înțeleagă că dau în arheologi, dar numai atât? Se văd numai cercetări de salvare și cele care se desfășoară în fiecare vară atunci când Comisia Națională de Arheologie își mai aduce aminte și mai dă bani. La un moment dat, erau vreo 10 situri arheologice în cercetări, iar acum mai sunt vreo șapte. Iar Ministerul Culturii e din ce în ce mai zgârcit cu așa ceva. 


- Și în aceste condiții, cum veți reuși să aduceți muzeului o schimbare? 


- Se pot obține fonduri, să accesăm proiecte de cercetare de la CNCSIS - Unitatea Executivă de Finanțare a Învățământului Superior, fie singuri, fie în parteneriat cu alte muzee, pentru a crește gradul utilizării cercetării științifice. De asemenea, pe istoria contemporană și modernă se pot face studii cu privire la diverse aspecte alte vieții economice, sociale politice dobrogene tot pe aceste proiecte finanțate de Ministerul Educației. Se mai pot accesa fonduri, cum am reușit noi vara aceasta, de la Departamentul românilor de pretutindeni. 


Mai sunt fondurile europene și meca-nismul de finanțare al spațiului economic european, dat de fostele țări AELS. În Transilvania, am studiat și am descoperit că Muzeul Astra din Sibiu a accesat aceste fonduri, chiar și Brukenthal. 


- Care sunt punctele forte ale proiectului dvs. managerial?


 
- 1. Intrarea în legalitate. 2. Reorganizarea despre care am vorbit până acum. 3. Un management mai aplicat spre cel modern, nu neapărat management strategic. Ceva mai spre cultural, chiar dacă nu aduce profit și consumă… Dar cultura educă, iar fără educație, vedeți unde ajungem… la manelism. 


Sunt deschis tuturor colaborărilor, în special cu ordonatorul de credit, care înțeleg că are niște proiecte. 


Distribuie :

Articole de la acelaşi autor

Top ştiri din ultimele 7 zile

ziare & stiri Revista presei
Pagina a fost generata in 0.7546 secunde