Don Quijote s-a luptat sâmbătă seara cu morile. Și a învins

O poveste plină de culoare, veselie, muzică, umor și căldură (mai ales căldură) ni s-a arătat sâmbătă seară după ridicarea cortinei pe scena Teatrului Național de Operă și Balet "Oleg Danovski" la Premiera spectacolului de balet Don Quijote. O punere în scenă în două acte, expresivă, cu o coregrafie modernă, dinamică și plină de umor, adaptată de către Mihai Babușka după varianta clasică a lui Marius Petipa, în scenografia Adrianei Urmuzescu, pe muzica superbă a lui Ludwig Minkus. Acțiune…Don Quijote, expresiv și pitoresc interpretat de Ovidiu Lintzmaier, împreună cu Sancho Panza, zăpăcit și plin de haz, jucat de Cezar Buculei, pornesc în căutarea aventurilor și a Dulcineei, idealul feminin. În acest timp noi ajungem într-o superbă piațetă, cu arcade și coloane împodobite de flori, unde florăresele, toreadorii și vânzătorii ne pun la curent, prin dans, cu toate poveștile din piață. Că fiica lui Lorenzo (Gelu Râpă) cârciumarul, Quiteria, interpretată performant și cu voioșie de Risa Mochizuki, e într-o idilă cu Basilio, bărbierul jucat de expresivul Takahiro Tsubo. Dar tatăl ei nu e de acord, acesta dorind altă pereche pentru fiica lui - pe Camacho, un tânăr filfizon prosper, ținta tuturor comicăriilor - un fel Stan pe poante care a stârnit râsete reținute și aplauze exaltate, jucat desâvârșit de Andrei Dolcoș. De asemenea, aflăm și că Mercedes, dansată cu pasiune de Eliza Maxim, este îndrăgostită de un tânăr toreador interpretat în forță de Bogdan Plopeanu din Sibiu. Dar iată că în piață ajunge și visătorul cu aspirații de cavaler, Don Quijote, și pune ochii și el pe Quiteria convins fiind că a întâlnit-o pe Dulcineea. În jurul acestei situații se dezvoltă acțiunea celui de-al doilea act care începe cu o luptă. A lui Don Quijote cu morile care s-au învârtit chiar și în lipsa vreunei adieri de orice fel. Trecând peste condițiile de etuvă în care sunt nevoiți să danseze balerinii, morile de vânt chiar s-au învârtit amețitor, pe decorul clasic al pieței apărând proiecția lor, îndârjind un Don Quijote fantomatic. Urmează visul lui Don Quijote care aduce în scenă zâne și amorași. Un dans de poveste într-un decor de poveste pe o muzică de poveste. Și un amoraș delicat și vesel ca un clopoțel, care a smuls strigăte de admirație (Diana Ionescu, 12 ani, elevă a Liceului de Artă). Declarații la… caldCopleșită de reacția publicului, Daniela Vlădescu, managerul TNOB, a fost cu sufletul la gură. Știe că bucuria spectatorilor este singura recompensă a balerinilor pentru munca depusă. Muncă intensă, pentru că proiectul a început doar cu o lună și jumătate în urmă. Iar lipsa fondurilor, a personalului suficient și a remunerărilor corespunzătoare atârnă greu. "Aici, pentru orice realizare se muncește extrem de mult. Producția, tehnicul au muncit 12 ore pe zi. Balerinii muncesc foarte mult că sunt puțini. Căldura este chinuitoare, dar nu avem bani să facem o instalație de climatizare, costă foarte mult... (oftează - n.r.) Și totuși, anul acesta avem cinci premiere!", a vrut ea să spună parcă dintr-o suflare ce are pe inimă. Ovidiu Lintzmaier, regizorul de culise care a acceptat provocarea de a deveni Don Quijote, ne-a dezvăluit zâmbind secretul care-l face să nu simtă zăpușeala sau orice alt disconfort pe scenă, chiar dacă poartă platoșă, cizme și perucă. "Încerci să te interiorizezi și să transmiți sentimentul pe care-l ai în inimă, inimilor din sală, prin puterea gându-lui, a sufletului și-a credinței în ceea ce faci. Încerci să devii personajul pe care-l joci. Dacă reușești, este extraordinar! Simți doar bucurie." Nici Eliza Maxim (Mercedes) nu a părut să bage în seamă prea mult condițiile de saună în care a dansat. E plină de recunoștință și admirație față de coregraful Mihai Babușka. "Mi-aș fi dorit să nu se mai termine niciodată!", a spus ea radiind. "Pentru mine a fost uimitor dar și foarte greu. Ne-a lucrat la foc continuu (râde) și la propriu și la figurat. Are un stil care te motivează. Nu mai contează căldura... Atât de bine intri în pielea personajului că nu-ți vine să mai pleci de-acolo!"A fost o seară frumoasă, ruptă de griji, oferită de un corp de balet dăruit și dornic de a dărui. Ideal ar fi să-l și păstrăm.