Dobrogea, ținutul lui Dobrotici. Din ce neam se trag dobrogenii

Luni, 26 Octombrie 2015
10788
Numele de Dobrogea al ținutului danubiano-pontic reprezintă pronunția otomană a onomasticului Dobrotici. Acesta era fiul boierului Balica, primul conducător care și-a declarat independența față de Imperiul Bizantin. Regiunea a cunoscut o dezvoltare extraordinară, ajungând până la Gurile Dunării, sub stăpânirea lui Dobrotici. 


Dr. Sorin Marcel Colesniuc, directorul Muzeului "Callatis", ne-a declarat că etnia lui Dobrotici nu a fost stabilită deocamdată, istoricii considerând-ul român, bulgar sau turc creștinat. Numele Dobrotă este des întâlnit la români, motiv pentru care este posibil ca Dobro-tici să fi avut origine românească. Unificarea ținutului dobrogean, din secolul al XIV-lea, a rămas, în tradiția istorică, legată de Dobrotiță. În acea vreme, popoarele de origine turcă desemnau țările după conducătorul lor. 


În vremea unor conducători locali, cum ar fi Dimitrie, Satza, Tatos, Seslav, Balica, Dobrotici și Ivanco, ținutul dintre Dunăre și Marea Neagră devine autonom, apoi independent și apare în izvoarele istorice sub mai multe denumiri, printre care: Velacia minor, Bulgaria tertia, Graecia tomitană, Despotatus Vicinensis etc. "În condițiile slăbirii puterii Imperiului bizantin, dar și a puterii bulgarilor, în jurul anului 1320 a luat ființă prima formațiune statală - Țara Cărvunei (Țara Cavarnei) - sub conducerea lui Balica, care reușește să-și sporească auto-ritatea sub tutela Bizanțului. În anul 1346, Balica se implică în luptele politice din Bizanț. El trimite, în sprijinul împărătesei Ana de Savoia, un detașament de 1.000 de oșteni, condus de fiii săi: Dobrotici (numit și Dobrotiță) și Teodor", a declarat șeful Muzeului "Callatis". 


Colesniuc spune că, în anul 1347, are loc o confruntare armată între emirul Bahud-din Umur și Balica, bătălie în care Balica și fiul său Teodor își pierd viața, astfel că, la conducerea statului ajunge Dobrotici.


Unificarea statală a teritoriului dintre Dunăre și Marea Neagră, de la brațul Sf. Gheorghe și Enisala până la Mesembria și Anhialos (ultimele două aflate pe teritoriul Bulgariei de astăzi), s-a înfăptuit în jurul Țării Cărvunei, sub domnia lui Dobrotici (1348 - 1386). 


Dobrotici, recunoaștere internațională 
Dobrotiță obține titlul de strateg, apoi pe cel de despot, începând cu iunie 1357. A avut bune relații cu domnitorii Țării Românești și a întreținut relații comerciale și diplomatice cu Veneția și Genova. Dobrotici a mutat capitala statului său de la Karvuna (Balcic) la Caliacra, iar în anii următori își construiește o puternică flotă, care își va face simțită prezența în luptele cu otomanii și genovezii. Etapele decisive ale procesului de unificare a Dobrogei au avut loc între anii 1359-1360, 1366-1369 și 1373-1374. Dobrotici a dat dovadă de talent diplomatic, reușind să impună legitimitate și recunoaștere internațională statului pe care îl conducea. După moartea lui Dobrotiță (1386), la conducerea statului urmează fiul său, Ivanco (Ioancu). 



Articole pe aceeasi tema

Pagina a fost generata in 0.1615 secunde